I'll start before I can stop...
A fost o data ca niciodata, ca daca nu ar fi fost nu s-ar povesti, o furtuna.
O Furtuna in regatul care didn't gave a shit about anything.
Quoi que pe vremea Furtunii oamenii erau mai educati, mai pregatiti, mai studiosi si mult mult mult mai respectuosi decat in ziua de azi. Si oarecum constienti de ce au fost o data ca popor.
" Noi nu suntem un popor, suntem o populatie!" ( Alina Mandru)
Pana cand intr-o zi furtuna si-a luat zborul. Initial, cateva zile, apoi cateva saptamani, apoi cateva luni, apoi un an, apoi mai multi.
Caci daca lor nu le pasa, ei de ce i-ar pasa?
Si si-a gasit calmul acolo, intre nori, intre radacini, intre frunze in mlastina si in cer.
Un coleg i-a spus o data, asa, ca o prevestire :
" Ce bine de tine, tu nu ai radacini!" Normal ca nu are, e o Furtuna, care zboara mereu.
Tot zbor, tot zbor, viata-ncepe iar!
A intalnit tot felul de fiinte mitice : unicorni, satiri, sirene, fauni, elfi, monstrii, draci, ingeri, zei si mesageri inaripati. A invatat! " Invata, tata, cu atat o sa ramai!". A ascultat si nu i-a parut rau. Multumim lui zeus si herei pe aceasta cale!
Legendele Olimpului over and over again!
Electrical Storm, U2
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu