Intalnire de gradul 1 cu...politia romana aka "organul obosit"

Am carnetul din Noiembrie ( parca), anul trecut. Am dat traseul de doua ori cu acelasi politist cu fata tampa, ochii lipsiti de expresie, chipiul asezat strategic, magistral in varful capului ( a se citi asezata spre ceafa rosie de bivol) si bou pana la plus infinit spre nemurire...ma rog ma pica boul prima data ca deh, eram "fomeie" si ele care este care sunt fomeile nu stie conduce otovehiculul...cata frustrare!!! Dumnezeule, imposibil de, descris in cuvinte! Primul examen picat dupa 5 ani de facultate, in fine...trecem peste euglena cu chipiu mai dau o data sala...
ajung a doua oara la traseu tot cu respectivul organ..."Domnisoara, dar noi parca ne-am mai intalnit...da, te-am mai picat o data! Oare cum se face ca tot cu mine il dai?"...

















Eu(sub masina, alba la fata, cu zambetul stins, voce aproape imperceptibila)..."Nu stiu domnule!"...in gandul meu, muscand din volan de nervi: " Fir-ar mama ei a naibii de viata...dintre toate organele legii disponibile astzi pentru examen eu pic fix la boul asta!!! Inca o data!!!"...in fine, pornesc, bou ranjeste libidinos si pervers la mine...eu incerc sa nu ma enervez si sa nu sfidez organul...imi spune ca am condus mai prost ca prima data dar imi da carnetul.

Bun...ceea ce ne aduce la evenimentul de ieri 26.07.2010
Nu stiu altii cum sunt dar eu am 2 parinti care vor sa ma ajute sa imi perfectionez skillurile in ale sofatului. Ceea ce nu ar fi rau daca nu ar conduce dupa reguli diametral opuse! Ma scot din minti!!! In fine, stiu ca ei imi vor numai binele dar imaginati-va cand sunt amndoi in masina si unu imi zice sa fac ceva iar celalalt opusul si oricum as face nu am cum sa ii multumesc pe amandoi! Bonnnnnnnn...ieri eram cu mama...

Eu sunt o persoana foarte pacifista, in general...ma rog, subspecia curcanus coruptus libidinosusus politium nu se pune...

Si conduceam eu ieri, pasnica, spre Piraul Rece...cand incepe sa ma depaseasca o coloana de masini, pe LINIE CONTINUA,in fine, problema lor, o sa ziceti...da, dar sa vedeti cum a devenit a MEA in mai putin de 10 minute. Nu am nimic cu faptul ca ma depasesc masinile, e normal, merg incet ( mai incet decat cei cu vechime), am lamai in geam...in fine, ii las pe toti sa ma depaseasca, incetinesc. Singurul lucru care ma enerveaza este claxonatul: frate, daca te las sa ma depasesti, incetinesc, iti fac loc de ce mama masii ma claxonezi? BOULE!!!

Si aici ajungem la sursa necazurilor: ma depasesc 5, 6 ma claxoneaza toti dobitocii, si intr-un final ma mai depaseste una, tot claxonand...moment in care instantaneu degetul meu mijlociu se ridica falnic si invincibil in directia masinii in cauza. BUNNNNNNNN...Ma depaseste masina si ce imi vad mie ochii?? MASINA POLITIEI!!! Ii aratasem "m..." organului! IN gandul meu OMG,OMG,OMG I AM SO FUCKEDDDDDDDDD:((((((((

Din ciclul:"arghhhhhhhhhh, dintre toate masinile fix astora m-am gasit eu sa le arat THE SIGN".

Dar ca sa vedeti pana unde ajunge perversitatea mintii curcanului...nu m-a oprit pe loc, m-a lasat sa trag sperante ca poate, poate scap...da de unde, dupa 2 curbe ma opreste organu pe dreapta.

Vreau sa va spun ca in momentul ala the Haggard face nu a fost niciodata mai sugestiva, cu urechile pe spate, coada-ntre picioare...ma dau eu jos...si imi spune boul:"Domnisoara, de astazi sunteti un fericit pieton!" Se prabusea lumea, si eu ma tot gandeam...mda, am condus si eu de vreo 10 ori si deje mi-am incheiat cariera de sofer, buna treaba Furtuna, inca o data, mi-ai fost de un "mare" ajutor!...in fine, incerc eu sa-l conving pe organ ca daca vedeam ca era masina politiei nu aratam ca doar nu sunt tampita!!!la care organu` cu chipiul pe spate:"adica,ce,io`s tampit??!!"...nu,.nu.nu...domnu politist...in fine, ma afundam tot mai tare...in...stiti voi ce.

Si tot ce aveam in cap era:" Why don't you walk away?
No buildings will fall down
Won't you walk away
No quake will split the ground
Why don't you walk away
The sun won't swallow the sky
Why don't you walk away?
Statues will not cry."



Apoi a intervenit si mama dupa ce a vazut ca eu incercam sa ii explic boului etiologia semnului meu si asta se uita siderat la mine si credea ca imi bat joc de EL, MARELE ORGAN AL SOSELEI din Romanica. Dar el m-a intrebat daca stiu ce inseamna semnul si eu am inceput sa ii explic. Ce, e vina mea ca inseamna mai mult decat "m..."?

In fine, printr-o minune am reusit sa scap fara nici o penalizare.
Mama zice ca daca eram baiat imi lua carnetul.
Dar stiti voi cum sunt mamele.
De prisos sa zic ca in momentul in care mi-am simtit carnetul si restul actelor in mana am demarat in tromba si nu m-am mai oprit pana la destinatie!!!

Morala zilei de ieri: nu te pune cu prostul! Politistul este o specie aparte extraordinar de stupida care se cere gadilata la orgoliu si atat!!! Daca te opreste un asemenea fenomen aplica urmatoarele: ochii mari, lacrimi de crocodili, eventual plans cu sughituri si tacerea mieilor partea a "n+1"...orice te-ar intreba taci sau zi ca el. Odata ajuns acasa poti face Voodoo pe el!!!

La Brasov...how I wish you were here

"How I wish, how I wish you were here.
We're just two lost souls
Swimming in a fish bowl,
Year after year,
Running over the same old ground.
What have we found?
The same old fears.
Wish you were here. "...TIM!


La Brasov ploua aproape in fiecare zi, e racoare, e bine.
E liniste si pace.
In jumatatea zilei in care nu ploua, e soare...deci,e perfect.
Orasul meu e tot asa cum l-am lasat: frumos, frumos tare:)
Azi am dat o tura de vreo 60 km cu Regina mea ( Dacia mea galbena:) si a fost tare relaxant. M-am descurcat bine, cred ca voi fi un excelent ( si modest sofer) :P
Maine ma apuc de invatat pentru licenta, pana atunci ma mai relaxez, ma mai adun.


E tare bine acasa, cu parintii mei dar imi lipseste enorm cealalta Acasa, unde este El. Mi-e tare dor de El si parca pe zi ce trece il iubesc tot mai mult. Sper ca soarta va fi blanda cu noi si sper ca totul se va aranja firesc si frumos, asa cum trebuie, in Cartea Vietii. Pana atunci ii dedic aceasta melodie:

Victorie partiala...dar still...VICTORIEEEEE!!!!

Am predat lucrarea de diploma cu toate anexele vietii. Cu foarte multi neuroni ucisi, poate mult mai multi decat era necesar.
Mai e un hop in toamna, cu examenul de licenta...3 zile de chin si apoi chiar s-a terminat cu facultatea.
Stiu ca pe cat de mult o sa-mi lipseasca prietenii mei din Cluj pe atat de mult o sa ma bucur ca am scapat de birocratia asta de doi bani din facultate.
Sper sa fie bine. Ma rog sa fie bine. Nu stiu ce ma asteapta in continuare. Ce o sa gasesc acolo. Si unde o sa ajung intr-un final. Ce o sa fac.
Le vent nous portera!

I'm going in for the kill
I'm doing it for a thrill
Oh I'm hoping you'll understand
And not let go of my hand

lili

lili e prietena mea draga din copilarie, de care imi era frica atunci cand eram mici:)
cu ea am invatat sa merg pe role, a se intelege ca ma tara dupa ea in spatele blocului si eu de-abia imi tineam echilibrul :)
am invatat ce e prietenia adevarata, frumoasa si pura.
we had our ups and downs like everybody has...but we are not anybody...we are supergirls!
cu ea am alergat in pijamale prin sighisoara in cautarea unui net cafe.
cu ea am fost la mare si la munte si pe tampa si in parc la shaguna, pe banca noastra.
am mers mana in mana pana cand am dat la facultate.
apoi la fel, dar mai la distanta un pic.
duminica se casatoreste la starea civila. o sa fie Doamna Diaconu Liliana :)
eu o iubesc si ma bucur enorm pentru ea.
duminica visul ei se implineste!
si al meu odata cu al ei, iti doresc sa fii fericita si sanatoasa alaturi de cel drag si sa faci 3!!!
:) am noduri in gat si lacrimi tot acolo.
duminica se transforma si incepe o noua etapa!
casa de piatra!

Miscare, miscare, miscare...Maira si Mao

Recunosc, stau cu fundul pe scaun si invat/ scriu la licenta cam de o luna...ma scoate din minti chestia asta si ma simt fara vlaga asa ca am decis ca in fiecare seara, dupa ora 8 sa iesim la o plimbare luuuuuuuuuuuuuuuuungaaaaaaaaaa prin Parcul Central si sa facem cateva exercitii pe sala de fitness in aer liber din parc...drept urmare, ieri am reusit sa fac 50 de exercitii pentru picioare, impinsa de la spate de Omu evident...si apoi ne-am mai plimbat si am mers pe jos 3 statii de troleu si ne-am intors acasa and guess what...am dormiy neintorsi toata noaptea, in ciuda caldurii asteia exasperante si a stresului...nici macar nu am mai auzit ticaitul ceasului de pe perete ( trebuie mentionat ca urasc zgomotul facut de ceasurile de camera, ma enerveaza la culme si imi este foarte greu sa dorm cu a ticking clock in the same room!)...
asa ca sfatul meu este sa profitati de vara, de lipsa ploii ( pentru ca nu stii cand incepe iar sa ploua „cu caini si cu pisici”) si sa faceti o plimbare lunga si relaxanta (neaparat intr-un spatiu verde) alaturi de cel/ cei dragi. pentru ca este sanatate curata si fericire pura!



PS: Omu are o pisica, pe Maira, frumusica foc. de ceva timp Maira
a intrat in calduri dar cum Omu nu a scos-o niciodata afara a trebuit sa suporte. Omu nu vrea sa o castreze pana cand nu face un rand de pui. Un rand de pui nu se face singur. Asa ca aveam nevoie de un motan si nu de orice motan, ci de MOTANUL!!! Ca doar nu o dam pe Maira la orice vagabond...trebuia sa o ducem la cineva la casa dar apoi am renuntat la idee, era prea departe si ca printr-o minune colega de apartament a Omului si-a gasit un summer „job”: a cat keeper...asa ca acum avem un motan...and he is a PERSIAN!!!





Problema este ca e cam bleg si Maira nu il prea place si face instructie prin casa cu el: il alearga, il scuipa, il hasaie...si saracu e disperat!
Aseara am asistat la o scena ca in Romeo si Julieta, SCENA BALCONULUI...Maira era cocotata pe, pervazul geamului si Mao era pe jos, si mieuna intr-una la ea...ceva de genul „ Mairrrrrrraaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa”.


Scena exact ca in Over the hedge cand persanul ulra dupa femela sconcs deghizata in pisica: „Stellllllllaaaaaaaaaaaaaa!!!”



Dupa scena balconului au urmat numeroase tatonari si tratative care au dus la...cateva pupice dimineata asta :P Am mentionat ca Mao este imaginea intruchipata a lui Garfield??? :))) he is HILARIOUS!
Peace and love!!!

living on a prayer

ohhhhhhhh...we are one step there....ouaaaaaaaaaaaaaa....living on a prayer,take my hand and we will make it, I swear, ouaaaaaaaaaaaa....living on a prayer!!!



licenta, licenta, licenta :((((( arghhhhhhhhhhhhhhhhhhhhh!!!

pelerina mea neagra...what s so civil about war anyway?

care ma face invizibila, nesuferita, care ma invaluie pana la sufocare si ma face sa ma gandesc numai si numai la ea este de fapt...stresul meu!
desi incerc sa ma controlez si sa il controlez, sa nu las sa imi fure momente el se strecoara, ma cuprinde si ma invaluie in catifea neagra, pana la sufocare.
sunt constienta de prezenta lui, il simt cum ma cuprinde, cum ma apasa, cum nu ma lasa sa traiesc.
as vrea sa il pot controla...macar noaptea sa ma lase sa ma odihnesc linistita dar el e acolo, prezent, tot timpul...it s like a voice in the back of my head,it watches everything...si pe mine ma face sa nu mai stau dreapta si sa nu mai vorbesc tare :(



what s so civil about war anyway?

dor de mare:(((

Vrem la mareeeeeeeeee.
Nu mai vrem in Cluj.
Vrem la mare sau la munte.
Ne-am saturat de marea asta de asfalt...
Eu si El vrem la mare!

It's like I'm paranoid lookin' over my back
It's like a whirlwind inside of my head
It's like I can't stop what I'm hearing within
It's like the face inside is right beneath my skin

I know I've got a face in me
Points out all my mistakes to me
You've got a face on the inside too and
Your paranoia's probably worse
I don't know what set me off first but I know what I can't stand
Everybody acts like the fact of the matter is
I can't add up to what you can but
Everybody has a face that they hold inside
A face that awakes when I close my eyes
A face watches every time they lie
A face that laughs every time they fall
(And watches everything)
So you know that when it's time to sink or swim
That the face inside is watching you too
Right inside your skin

...drag de tine,drag de noi...

reality is not for me...

Uite ce am gasit pe un blog foarte tare: "The clouds"...zice cam asa domnul asta simpatic:

"I live in the clouds. Reality is not for me. People say I should come down. That the clouds are not a place for grown ups to be. I smile at them. Maybe one day, I say, maybe one day I will come down. But I never will. Reality is not for me. I shall stay up here. The view is quite breathtaking!"

ultimul examen din cei 6 ani de facultate

Din stanga pozei in dreapta pozei :D
1. Mire aka Sharky (Rînziș)
2. Cristina aka Psiko (Radianov Barna)...haaaaai,treceeeeee-ma prezenta:P
3. Robert aka Robi (Racjsaniy...precis am gresit o litera/ doua...:p)
4. Alexandra (PuȚ)
5. Radu (Pușcaș)
6. Mada,adica Eu:) (Rășină)




Au fost 6 ani frumosi in care ne-au legat bune si rele dar mai ales ne-au legat diminetile foarte de dimineti cand eram toti la spital/ curs incepand cu ora 8 dimineata/ mai repede la chirurgie...cand am inceput sa bem cafea (mai multa) de prin anul 3 de la Semio.

Si totul s-a incheiat ciclic: am inceput in anul 1 cu anatomie si embriologie si am terminat in anul 6 cu medicina legala, in aceeasi cladire, asteptand sa intram la examen in acelasi loc:)














Si, ia-te-ne ajunsi si la sfarsit de drum, tot impreuna, dar DOCTORI nu studenti la Medicina :)

Am depus si juramantul si...de-acum ne luam viata in maini, mai dificil va fi faptul ca luam si vietile pacientilor nostri in maini, e o responsabilitate imensa dar sper ca suntem pregatiti. Nu am vrea sa facem nimic altceva in lumea asta. Noua asta ne place: sa, salvam vieti!


Gaudeamus igitur!

didi

Marti a venit Didi din Constanta. Care de fapt a venit din Spania. Dintr-o comunitate de hippie, in care a stat cateva saptamani. A venit pentru concertul Massive Atack si a trecut prin Cluj dar se va intoarce in Spania.

V-am spus ca a adus curcubeul cu ea? Da,da...chiar l-a adus impreuna cu multa voie buna si fericire si inimi deschise.


E fericita acolo. Ireal de fericita ar zice unii.

Multi nu inteleg. Acolo nu are electricitate, nu are apa curenta, nu are internet...dar are liniste, pace, iubire, intelegere si a primit darul vindecarii. E doar la inceput dar cred ca va face lucruri mari. Deocamdata a incercat sa ma scape de durerea mea cronica de spate si de stres.

E healer si e fericita. Si linistita, si inconjurata de oameni MI NU NA TI ca sa o citez...

Didi, te iubesc...si iti doresc sa devii tot mai buna cu healingul si facerea oamenilor fericiti.

Peace, love, heart!


Mada