stare de spirit

azi m-am trezit usor intoarsa pe dos, ca si ieri de altfel, ca si ultimele luni din viata mea imi veti spune. nu pot sa va contrazic. I can't shake this feeling that something is going wrong. that I am on the other side of the island, the boring and the not so shiny one. El dormea si am stat un pic sa il privesc. E chinuit si in somn si in viata reala, he can't shake his demons. Eventually they will get him. Apoi am facut cateva nimicuri prin casa. Am citit o tura. Am incercat sa imi fac de mancare dar toate oalele, tigaile, tavile, ceainicele s-au rasculat impotriva mea si era sa ma ard de vreo 2 ori. Apoi a venit intrebarea : "cand te apuci de invatat"? Cred ca asta a fost bonboana de pe coliva. Pentru ca, you see, sometimes it gets so hard...uneori am impresia ca nu mai pot sa invat, ca am atins saturatia, ca nu mai am rabdare, ca nu mai pot si gata. De unde inca o caruta de frustrari! Cum adica NU MAI POT??? Adica eu sunt prosta, nu mai intra, care-i faza, eu nu stiu sa merg pe tocuri? Probabil ca de vina e si stilul meu de invatat, in liniste totala, la biroul meu, in lumina, habar nu am.

Si nu ma simt prea ajutata, nu pot trai in nervi, frustrari, negru, pesimism, nu pot!

Si nu pot sa explic sentimentul asta care ma bantuie, nici nodul de lacrimi care sta sa curga in orice moment, nici greutatea care ma apasa pe piept la fiecare respiratie. Eu nu mai vreau, nu mai pot, nu mai stiu. Punct. Vreau ceva nou, o veste buna, un lucru care sa ma faca sa merg mai departe, sa fiu Eu din nou.

Ar trebui sa depasesc starea asta si uneori reusesc, as avea indrazneala sa zic chiar : de cele mai multe ori. Si apoi vine un val care ma doboara, out of nowhere.

Probabil ca devenit obositor si pentru cei din jurul meu sa ma vada "transformata". Multi nu inteleg, majoritatea. Iar telefonul nu mai suna ca altadata ca sa "ies in oras". Oamenii nu iti acorda timp ca sa fii slab , sa fii dezarmat, asa cum suntem toti la un moment dat, in viata noastra. Asa ca stau in casa si astept sa imi treaca. Si chiar daca suna, uneori nu mai ai puterea sa zici "Da!". Ai ajuns omul ala pe care il urasti pentru ca nu il intelegi, care nu iese pentru ca e prea ocupat sa stea acasa sa faca nimic.

In the end, we are just moods.
In the end, there are no friends, just people that we meet at some point in our lives, with whom we share stuff, and then we pass the point. Asta ar trebui cel putin sa reusesc sa cred, atunci cand imi e greu sa le dau drumul oamenilor la care tin.

Video luat de pe youtube.
Imagine preulata de pe face book.

Melodia asta am ascultat-o pe repeat cand mi-am dat cambridgeul, pe parcursul celor 3 zile de probe. That I will not forget!