OK, oricine mă cunoaște cât de cât știe că ador cafeaua de la Starbucks. Probabil după luminița care sclipește în ochii mei de fiecare dată când văd un Starbucks și după strigătul extaziat "strabuuuuuckssssssssssss".
Nu este un moft.
Nu este o fiță.
Pur și simplu este una dintre cele mai bune cafele pe care am băut-o vreodată.
Nu rivalizează nici cu cea braziliană, and I`m speaking `bout the real deal, nici cu cea italiană. Dar are un loc 3 bine meritat.
Și cum cafea adevărată braziliană sau italiană nu prea găsești în Alsacia, the only real deal I can get is in basel. Doar la 20 de minute depărtare, cu trenul. În 10 minute sunt în Starbucks.
Unora li se pare o frivolitate dar, sincer, vă spun că atunci când lucrezi 10 ore pe zi și vii acasă ca bătut cu o singură dorință : aceea de a dormi, this is the least that you can do for yourself. Have a freaking Sunday when you can just walk around, see a movie, enjoy a good coffee, have a cit chat with your girlfirends or should I say sisters in souffrance?
Unora le place jazzul, mie rockul și cafeaua bună rău!
Și îmi este tare dor de Omul meu, dorul ăla care doare și te face să te zvârcolești noaptea în pat. Și să te trezești fericită că l-ai visat. "`cause even when I was flat broke you made me feel like a million bucks. but this story don`t mean anything when you don`t have someone to tell them too, it`s true, I was made for you!" Dar timpul zboară și momentul se apropie. Lumina îmi inundă camera și speranța sufletul.
Tomorrow we will be Saturday night!
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu