reality check!

Tocmai m-am intors din vacanta in Noua Caledonie. 3 saptamani de vacanta, soare, mare, nisip alb, palmieri, vetsul salbatic caledonian, rodeo, Insula Pinilor, snorkeling, botez de plonjare, piete colorate, inotat cu testoase si "dolce far niente".
Ca intotdeauna, am cunoscut oameni minunati pe drum!

O sa revin cu o relatare amanuntita a calatoriei spre si in Noua Caledonie care sper ca va fi utila tuturor celor gata de aventura! Pentru ca, da, Marea Caledonie este in primul rand o mare aventura, mai ales pentru o calatoare solo.

Deocamdata fac fata socului termic si decalajului orar asa cum pot : o baie fierbinte, o carte buna, pijamale de iarna si o patura!


I've just came back from my holidays in New Caledonia. 3 weeks of holidays, sun, sea, white sand, palm trees, the Caledonian wild west, rodeo, the Island of Pines, snorkeling, dive, colorful markets, swimming with the turtles and "dolce far niente".

I will come back with details, step by step, of my trip to New Caledonia. I hope this will be useful for everyone who wants to hop in this adventure. Because, yes, first of all NC is first of all a rad adventure, especially for solo travelers.

For the moment, I'm just coping as well as I can with the thermal shock and the jet lag : a hot bath, a great book, winter p-jas and a blanket!

Plaja de la Anse Vata/Anse Vata beach 

vine,vine Primavara :)

Sau cel putin asa imi place mie sa cred ca e pe vine.
Azi, 2 Martie 2011, Pfastatt, Franta e cer senin dar bate un vant cumplit care iti intra in oase ca un cutit. Tremur, tusesc, imi vine sa injur, sa dau un sut la ceva. Naiba sa o ia de vreme. Apoi respir, vantul imi taie elanul. Ma calmez. Ajung la cantina, dupa o dimineata infernala la spital. Infirmierele astea chiar sunt varza. In fine. Ma uit plina de speranta spre frigiderul cu antreuri si deserturi si...nimic....nici un desert cu macar un strop de ciocolata. A 2 a zi consecutiv fara. Propun o revolutie in randurile personalului care pranzeste la cantina. Sunat mandra de mine. Ma exprim clar, am convingeri, le expun, lumea se entuziasmeaza. "Gata, dra Dr.! Daca nici maine nu primim nimic cu ciocolata facem greva!" Spiritul francez m-a patruns. Ma intorc multumita in camera. E frig sau am eu frisoane, nici nu mai stiu. Imi beau linistita cafeaua si ma gandesc ca ar fi o idee buna sa scriu ceva asa...de primavara pe blog. Numai ca nu prea am inspiratie. Dar, totusi continui sa scriu, sunt ambitioasa. Ma pregatesc sa ma intorc la spital, sa mai socializez cu pacientii. Apoi ar trebui sa merg la o sedinta. Dar nu ma duc. Prefer sa citesc, incuiata in birou.
Totusi, sunt rupta in mii de bucati. Imi spun ca intr-o zi o sa incetez si ca o sa traiesc doar pentru mine. Ma mint frumos. Sunt optimista in pesimismul meu.
Totusi, primavara se apropie. Soarele rasare mai repede si apune mai tarziu. Vreau geamuri mai mari sau macar care sa nu fie fumurii, sa am lumina. Vantul se sparge de geamul mansardei mele. E mai rau ca o mare involburata.
Soarele e prezent, aducator de optimism si de vesti bune.
Primavara e pe vine.
E o certitudine acum.
Ieri a fost ziua Tatalui meu. I-am zis "La multi ani!" la telefon. S-a bucurat. Eu m-am intristat. M-am gandit ca a mai trecut o primvara peste el. As vrea sa ajung la pctul in care chiar sa ii pot ajuta. Sunt niste parinti mandrii. Fata lor este Dr. rezident in Franta. Este. Mai exista inca.
Cred ca o sa fie bine.
VINO PRIMAVARA FRUMOASA! VINO CU VERDE SI SOARE! CU BUCURII SI MINUNI!
EU TE ASTEPT AICI, CU BRATELE SI SUFLETUL DESCHISE!