Fluturele din min(t)e

E bine sa iti gasesti locul, sa fit in. Normalitatea nu exista ca un absolut. Exista grade si grade si eu cred ca normalul este limita de confort a fiecaruia. Si ma fandeam azi asa ca e bine, ca imi e bine. Si, God knows, ca probabil trec prin cea mai instabila perioada din viata mea. Practic, e ca si acum 3 ani cand mi-am luat trolerul si am venit sa fac rezidentiatul la Strasbourg. In decembrie il termin, 3 ani trec repede.


iDiots is a masterplan : just click here to watch it!

Ieri am primit un cadou de ziua mea : o cana, o cutie muzicala si o carte. Eram toti in jurul mesei and I felt at home : cu celine, fulga, andreea, cristi si bianca (bibi as she is 4 months old). Era cald, galagie, muzica, eram bine.

Azi m-am trezit, asa cum ar trebui sa ma trezesc in fiecare zi, cu dorinta sa fie cea mai tare zi! Sa ma autodepasesc si a fost o zi de care sunt multumita. Mi-am baut cafeaua cu un pic de lapte, m-am machiat (7 minute crono, the usual) iar in timp ce imi puneam manusile din piele neagra (care ma fac sa ma simt ca un bad ass rock star chiar si cand sunt la pamant) si mergeam spre masina un gand m-a atins gingas :
" Mada, stii tu ce zi e azi?"
 "Da, azi e luni, luni 25 Noiembrie."
 "Ok, si a ce iti miroase?"
 " A iarna, a zapada"
 "Super, fii pe faza".

Am stiut ca azi o sa se intample!

Dimineata am avut un val de consultatii! Dar impreuna cu Dr. K totul e mai usor si prind constant incredere in mine. E frumoasa si medicina generala, in felul ei. Ceea ce vreau sa zic este ca toata dimineata a fost un soare minunat! A fost o placere sa facem vizitele la domiciliu, chiar daca am ramas plantati in fata blocului unei doamne cu Alzheimer care nu a vrut nicicum sa ne deschida. Asa ca dna la etaj, noi la parter, ne mai lipsea chitara si scara, mai ales scara. Eram ca in Romeo si Julieta numai ca noua ne era frig! A fost destul de patetic.

Dar un soare, mon cher, ce soare! Asa ca am facut cateva mici cumparaturi, m-am intors acasa cu un zambet pe fata si cu mainile incalzite de la volanul cald :)

Dupa-masa am mancat acasa, cu colegele de apartament si apoi am plecat iar la lucru. Am vazut o gramada de copii! Am facut multe vaccinuri, it was distracting. Si la un moment, la ora 7 fara 20 nu mai era nici tipenie  de om in sala de asteptare. Ceea ce este foarte nebisnuit, de obicei terminam la ora 8 seara! Si cand am iesit eu din cabinet la ora 7 fix ce sa vad : NINGEAAAAAAAAAAAAAAAA!!! Iar cum francezii habar nu au cum sa conduca iarna si cum e un pic de zapada pe strada totul este paralizat, nu au venit la doctor! Ningea oameni buni cu fulgi mari si grasi! Despre asta soptea fluturele! Zapada mea draga e aici!






In alta ordine de idei, a fost atat de nebun si ne-bun anul asta si acum astept vestile bune, care incep sa vina. Ce bine e cand familia e bine, vorba lui louie din "Viata cu Louie" : "Familia e familie". Asa ca o sa ma duc la ski in vacanta, in Poiana Brasov, tata imi ceruieste déjà skiurile. Si o sa vad prieteni dragi de care imi era tare, tare dor!

Iar pentru moment incerc sa fac asta :

Si din ce in ce mai des ma simt ca si Alice in Tara Minunilor :

Am descoperit si am inceput sa accept ca :

Si am ales sa :

Pentru ca :

Noapte buna, sub zapada de clestar!
















Si va las cu ceva constructiv :  filosofia explicata in forme geometrice! :) click AICI