soulfly

pentru ca...soulfly!
pentru ca...a trecut prea mult decand nu am mai ascultat.
pentru ca...incerc sa imi exteriorizez asa furia!
pentru ca...ce se intampla in Ucraina putea sa se intample in Romania.
pentru ca...de sambata incep inlocuirile.
pentru ca....incep sa ma stresez un pic.
pentru ca...nu vreau sa ma uit la patinaj artistic.

pentru ca...get the fuck out of my face!














De cand am inceput sa scriu postarea asta am inceput inlocuirile, am inceput sa lucrez la prison break, imi continui diploma universitara de TCC si dependente. Intre astea 3 incerc sa imi gasesc timp si pentru activitati non medicale dar este destul de greu. Sunt la o rascruce de vanturi si pentru ca I find it hard as fuck to let it go incep sa fac greseli. Greseli care sunt doar vina dezorganizarii mele. Acestea fiind zise, ma duc sa imi organizez agenda si sa imi fac ordine in ganduri. Am uriasa sansa de a fi singura in casa timp de 3 zile! La inceput am fost trista pentru ca o sa fiu singura de Paste. After that I realised that I am never alone and that my family and my friends are at just one phone call away.


Asa ca nu ramane decat sa ma organizez and off I go pentru urmatoarea saptamana de inlocuiri/remplacement @ the country side. As usual easy to say...


Singurul lucru care imi ramane de facut este sa repet : wild nature is my friend! wild nature is my friend! wild nature is my friend!

Nope, nu este Mary Poppins, este Dr. Madalina cu trusa de prim ajutor :)

Si dragul meu drag : Brancusi!

Cosmarul

Aseara am visat ca eram posedata de un demon. Eram constienta de asta si incercam din rasputeri sa ma opun. Dar pe de alta parte era si un sentiment de fatalitate acolo. Eram in apartamentul de la Brasov, in bucatarie si i-am zis ca daca nu pleaca din viata mea voi sari pe geam. Demonul a ras indelung, tare, coarnele si barba tresaltandu-i la fiecare rafala de ras. Ca si cum mi-ar fi spus : "Unde vrei sa fugi copila proasta? Nu poti fugii de tine insuti!". Da, cred ca era demonul meu. In lumina ultimelor evenimente seems to make sense. Dar m-am trezit foarte intoarsa pe dos. M-am trezit cu un sentiment de infinita tristete si parca de invingere. Mi-am dat seama ca de proprii nostri demoni nu prea avem cum sa scapam, sau ca cel putin nu este deloc evident. Poate ca intr-o zi voi reusi sa trec de "totul sau nimic".


Apoi m-am urcat in masina si ploua. Cerul era tare gri. M-am dus la Dr. K sa preiau cheile de la cabinet si ca sa mai vad o data cum functioneaza toata partea de informatica. Iar in timp ce el imi explica faptul ca : "Acestea sunt storurile venetiene, trebuie sa le ridici cu delicatete!" ;) ma uitam la cerul gri. Dar gri, gri! Ca apoi sa imi zica asa ca o sa imi lase stagiarul pentru cateva zile...super, nu e de ajuns ca sunt un pic stresata dar acum o sa am si stagiarul pe cap! Si nu e vb ca nu imi place sa explic, imi place enorm dar poate ca nu chiar in prima saptamana de stagiu...en fin.