fata visatoare si catedrala Notre Dame de Strasbourg 1

care va fi urmat de fata si clinica de psihiatrie or be careful what you wish 'cause it might come true!

Acum aproape 6 ani o fata a aterizat la strasbourg cu un troler burdusit, cu un cap plin de vise si cu o inima hotarata si curata.

A facut couch surfing primele 2 saptamani in Strasbourg. S-a luptat cu administratia/birocratia franceza si cu ploaia. Nu stia ce calvar urma sa fie pana si deschiderea unui cont la banca. Cont fara de care nu putea fi platita. Plata fara de care nu putea sa gaseasca o locuinta de inchiriat. Locuinta fara de care nu putea sa-si deschida un cont la banca deoarece ii trebuia adresa. Adica era un cerc vicios.
Nu cunostea pe nimeni in strasbourg sau pe langa strasbourg. La facultate i se cereau multe documente pentru rezidentiat si administratia parea inflexibila. Dupa cateva luni si-a dat seama ca accentul trebuia pus pe PAREA pentru ca erau mai mult decat flexibili in functie de persoana din fata si de circumstante. Iar dupa cativa ani a imprumutat mult din nonsalanta franceza cand venea vorbe de dead-lineuri si documente cerute de institutii de stat, considerand adesea ca:"On est large!".

Dupa 2 saptamani reci si ploioase la Strasbourg a trebuit sa se mute in sudul Alsaciei(adica in Haut-Rhin), intr-un sat uitat de lume, ca sa isi efectueze primul stagiu din macheta rezidentiatului de medicina generala: addictologia. Dar addictologia era foarte interesanta, pacientii dornici de schimbare si personalul foarte sustinator asa ca primele 6 luni in Alsacia au trecut relativ repede. Timp de 6 luni a fost adoptata de doamnele care lucrau la bucatarie. Oamenii spun ca alsacienii sunt foarte reci si, oarecum, discriminatori cu alte natii/francezii din alte regiuni dar fata nu a observat lucrul acesta. Nu numai ca au hranit-o timp de 6 luni dar i-au si spalat/calcat hainele, fara absolut nici o obligatie. Au fost familia ei timp de 6 luni. Cu ele fata si-a exersat franceza(in ciuda accentului alsacian:) le iubeste si le va fi vesnic recunoscatoare. Cand s-a incheiat stagiul una din ele a transportat fata+bagajele ei pana in nordul Alsaciei, unde urma sa faca urmatorul stagiu de rezidentiat: medicina interna. Fata a aflat in primele 2 luni ce insemna "permis de travail"(permis de munca) si flotant. Inseamna iadul caci fata nu avea si nu are rabdare asa ca sa stea la coada la primarie/prefectura ore in sir era/este un chin. Dar toate trec si fata invata ca rabdarea este o virtute. La fel ca si inabusirea sentimentelor/neexprimarea lor in public.
Inainte de a pleca a strans tare fata in brate si i-a spus:"Capul sus! Mereu tot inainte! Niciodata inapoi!".

Apoi fata a lucrat si s-a construit/instruit timp de 6 luni in nordul Alsaciei(adica in Bas-Rhin). Si acolo a dat peste alti oameni faini. Doctori old school, clinicieni desavarsiti. Inconjurata de oameni simpli si buni a crescut intr-un mediu fara jocuri de culise, cu oameni sinceri. Atunci a inceput primele garzi, a trebuit sa faca primul anunt de cancer si a avut primul deces(pe care nu o sa il uite niciodata:cancer metastazat literalmente peste tot). Intre timp a descoperit ca si aici oamenii sunt uniti de choucroute, flammkuchen, bibeleskaes, baeckoff si un sluck de schnaps. Si atunci s-a gandit ca totul trece prin stomac si prin buzunar. Pana la ora actuala contrariul nu i-a fost demonstrat. Asa ca timp de 6 luni a muncit non stop si a plecat cu un bagaj insemnat de consecinte noi. Fara teama de garzi. Tot in acest interval si-a cumparat si primul automobil, un Suzuki Ignis gri metalizat. It was love at first side. Apoi ajutata de prieteni si cu Garfield-ul urias in dreapta soferului a pornit-o spre urmatorul stagiu de 6 luni: pediatrie si ginecologie, de retour in Sudul Alsaciei.

reflexion

Story of my life ...


" ... - It wouldn't be bad but I don't like being stuck in one place. I want to be free to go wherever I like and think about whatever I want. I want to live free.
       - But this is not very easy.
       - You're right, it's not easy. But I am determined. I want to be free..."


                                                   "Colorless Tsukuru Tazaki and His Years of Pilgrimage" by HARUKI MURAKAMI

Cozonac

Cozonac = acasa.

Cozonac = Paste si Craciun = familie

Cozonac = prieteni nebuni care sa iti tina de lighean si care sa jure ca anul viitor nu mai fac sportul asta :D

Cozonac = trezit dimineata la 6, dus, rugaciune si mult suflet in aluat 

Cozonac = diminetile cu mama, framantand cozonacul pana cand "transpira grinda"

Cozonac cu nuca pentru noi si cozonac cu mac pentru tata.

Mers la biserica in familie, singura data pe an cand intra tata intr-o biserica. Cantat la unison, vocea tatei, vibrandu-mi in urechi si in inima. Cand tata canta timpul se opreste si inima mea danseaza ca o nebuna, scaldata in lumina.

De Paste trebuie sa porti ceva nou. De Paste trebuie sa ai inima curata. 

De data asta o sa petrec Pastele singura. Nu ma duc la Brasov si ai mei nu vin la mine.

Asa ca am facut cozonacii in acelasi timp, la Brasov si la Strasbourg. Numai ca mama a facut si pasca :) Miam!

Iar diseara o sa mergem la Biserica sa cantam si sa ne luminam toti 3 : ei acolo si eu aici. Dar eu sunt sigura ca o sa il aud pe tata, cantand si invers. Pentru ca kilometrii nu conteaza atunci cand inima e deschisa.

Asa ca Paste luminat, te astept cu drag in casele si inimile noastre!

soulfly

pentru ca...soulfly!
pentru ca...a trecut prea mult decand nu am mai ascultat.
pentru ca...incerc sa imi exteriorizez asa furia!
pentru ca...ce se intampla in Ucraina putea sa se intample in Romania.
pentru ca...de sambata incep inlocuirile.
pentru ca....incep sa ma stresez un pic.
pentru ca...nu vreau sa ma uit la patinaj artistic.

pentru ca...get the fuck out of my face!














De cand am inceput sa scriu postarea asta am inceput inlocuirile, am inceput sa lucrez la prison break, imi continui diploma universitara de TCC si dependente. Intre astea 3 incerc sa imi gasesc timp si pentru activitati non medicale dar este destul de greu. Sunt la o rascruce de vanturi si pentru ca I find it hard as fuck to let it go incep sa fac greseli. Greseli care sunt doar vina dezorganizarii mele. Acestea fiind zise, ma duc sa imi organizez agenda si sa imi fac ordine in ganduri. Am uriasa sansa de a fi singura in casa timp de 3 zile! La inceput am fost trista pentru ca o sa fiu singura de Paste. After that I realised that I am never alone and that my family and my friends are at just one phone call away.


Asa ca nu ramane decat sa ma organizez and off I go pentru urmatoarea saptamana de inlocuiri/remplacement @ the country side. As usual easy to say...


Singurul lucru care imi ramane de facut este sa repet : wild nature is my friend! wild nature is my friend! wild nature is my friend!

Nope, nu este Mary Poppins, este Dr. Madalina cu trusa de prim ajutor :)

Si dragul meu drag : Brancusi!

vine o zi

As the song says : "vine o zi, vine o zi cand se va sfarsi..." We don't know exactly what will finish but we can guess.

Never stay with someone who doesn't makes you grow.
Relatiile de dragoste si de prietenie au un inceput si un sfarsit. In ambele cazuri consider ca este crucial sa stii cand sa spui stop. Nu este deloc usor, la inceput. Apoi pe masura ce faci curat sistematic in viata ta, lucrurile se aranjeaza, they fall into their right place. Si nu devine mai usor decat pentru ca noi devenim mai puternici.
Imi aduc aminte si acum de 2 scene :

Scena nr. 1 (eu asezata pe balancoire-ul alinei, band un ceai...):
Alina, asa m-a enervat ieri "cutarescu"...
Alina : "Madalina, de cate ori sa iti repet! Nu exista sintagma m-a enervat! Nu persoana respectiva e de vina ci tu, pentru ca te-ai lasat enervata. Daca nu vrei sa te enervezi, nu te enervezi si gata. Calmul rezolva totul. Si oamenii inteligenti stiu asta!"

Se pare ca doar acum te inteleg, draga stea. A trebuit sa pleci dintre noi si sa iti gasesti locul acolo sus, printre semenii tai, ca sa "te" inteleg si sa "te" aplic. Dar poti fii mandra de mine, acum. Am facut curatenie generala. Asa, ca inainte de Craciun.

Scena nr. 2 (eu si Dna Profesoara de Limba si Literatura Romana, la o cafea si o poveste, la Bistro de l'Arte):
" Madalina, eu nu inteleg de ce iti pierzi timpul cu oameni sub nivelul tau. Te risipesti in van, ei nu iti dau nimic dar iti iau din energie. Tot timpul esti pe drumuri : sa il vezi pe X, sa ii faci o vizita lui Y, Z se supara daca nu va intalniti MIERCURI la ORA x. Pana cand o sa intelegi ca tu si numai tu esti centrul universului tau? Tu si familia ta, caci familia nu trebuie data pe nimic. Restul prietenilor pot fi alesi. Ai prieteni si cunostinte. Te risipesti, Madalina, si e pacat de tine. Iar rudele, de rude nu mai vorbim. Niciodata sa nu speri ajutor de la un tert. Tu si numai tu esti stapana deciziilor tale."

Pe o ureche mi-au intrat si pe cealalta mi-au iesit povetele Dnei Profesoare la vremea respectiva. Si cata dreptate avea! Cata dreptate! Ma bucur ca este inca in viata si ca se numara printre persoanele pe care le vizitez cu drag mare cand ma intorc acasa. Stiti, acum imi pot numara prietenii pe degete. Si nu imi pare rau, cei adevarati au ramas, no matter what!

Se zice ca trebuie sa invatam de la cei mai varstnici. Eu am invatat ca intelepciunea nu vine cu varsta si am invatat asta pe calea grea. M-am lovit rau si m-am adunat de pe jos de mult ori, fara sa invat lectia. Nu stiu daca este miracolul Craciunului sau o crestere constanta dar acum v-am inteles! Si cat de norocoasa am fost sa cunosc o Alina si o Dna Itu unice. Niciodata, dar niciodata, nu o sa va pot multumi indeajuns. Ca in fiecare an, Alina, o sa iti aprind o lumanare si o sa te rog sa ma veghezi si sa imi indrumi pasii in continuare, sa imi arati calea, lucind mereu. Iar tot ca in fiecare an o sa iesim la o cafea Dna Itu pentru ca stim amandoua ca timpul trece si ca s-ar putea sa fie ultima noastra cafea impreuna.

The five commandments, said by the Iron ladies :
1) Do not waste your time
2) Always strive to improve yourself
3) Keep the ones that make you grow close, you have no place for others
4) Always trust yourself, there is always a way
5) If they kick you out on the front door, come back on the window





... you just keep me hangin' on...

Salvati Rosia Montana!

Bun. Eu cred ca trebuie salvata. Si cred ca salvarea vine de la noi, romanii.

Dar nu despre asta o sa vorbesc ci despre oamenii frumosi care lupta pentru asta.
Ei sunt prietenii mei si se lupta pentru o idee, pentru un principiu, se lupta pentru Romania, pentru tara noastra asa cum o vrem : curata, dreapta, nesupusa. Prea mult am fost curva tuturor de-a lungul istoriei. Si oricat de ciuda imi e pe tara asta si pe oamenii ei nu am cum sa nu ii iubesc.
Asa ca sunt mandra, mandra tare.

Bravo Alex, Mada, Cata, Memo, Andreea, Cristi, Didi, Cristina, Dani, Tudor, Puiu, Ana Maria si tuturor celor care au participat!

Este pentru prima oara cand vad atata organizare si determinare din partea tinerilor!
Este pentru prima oara cand am plans ca nu sunt acolo. De nervi, de durere, de neputina. Poate ca nu ar schimba nimic daca ar mai fi inca un suflet in marea de suflete din bucuresti, cluj, brasov, baia mare care isi cere libertatea si sansa furata de hotii care ne guverneaza dar eu as fi tare fericita. Asa ca peste 2 saptamani o sa iau trenul si o sa merg si eu la Paris/Bucuresti sa protestez!

Se spune mereu ca schimbarea porneste de la noi.
Se spune si ca nu se face primavara cu o singura floare.
Iar Dalai Lama zicea ca daca nu crezi ca singur poti schimba ceva, uita-te la un tantar : nici nu-l vezi dar nu poti dormii cu el in aceeasi camera!

Asa ca eu cred ca de data asta o sa reusim! Pentru prima data un eveniment de acest gen a ajuns pe paginile marilor ziare ale lumii!

Euronews : link
Canada : link

Trebuie sa reusim, e zbaterea finala. Va fi o victorie mica pentru unii dar imensa pentru libertatea noastra ca si popor. Asa ca , va rog frumos, daca sunteti in Romania si cititi asta, mergeti la protest! Mergeti pentru voi, pentru copiii vostrii, pentru tara voastra si pentru...mine!

Pozele nu imi apartin, le-am preluat de pe facebook :

" nu e de-ajuns sa traiesti ca sa existi
mai trebuie sa fii tu insuti si sa risti

tot ce-ar putea sa te ridice peste medie
sa fii acea minoritate care crede

ca nu e prea tarziu pentru o revocare
desi traim in propriul creier inchisoare

e timpul sa gasim o cale de iesire
e primul nostru pas spre regasire


increderea noastra e puternic in voi
desi ati fost tarati prin noroi

cu siguranta v-a mai ramas
curajul sa faceti acest prim pas

lasati la oparte masca ce-o purtati
veniti langa noi ca sa aratati

ca sunteti gata sa declarati razboi
minciunii prostiei puterii gunoi...

... de ce istoria nu te-a invatat
dc ce necazurile nu te-au ajutat

sa intelegi ca nu-ti mai poti permite
sa pierzi in loc sa mergi inainte

pentru ce-au visat
pentru ce-au luptat

pentru ce-au murit cand voi ati incalcat 
tot ce-ati promisatatea juraminte...
sangele lor urla din mormïnte."

let's roll and rock one more week!

din ciclul " pe vremea mea cantecele erau complexe..."








"...  Tidal waves don't beg forgiveness
Crashed and on their way
Father he enjoyed collisions; others walked away
A snowflake falls in may.
And the doors are open now as the bells are ringing out

'Cause the man of the hour is taking his final bow
Goodbye for now.

Nature has its own religion; gospel from the land
Father ruled by long division, young men they pretend
Old men comprehend.

And the sky breaks at dawn; shedding light upon this town
They'll all come around
Cause the man of the hour is taking his final bow
Good bye for now.

And the road
The old man paved
The broken seems along the way
The rusted signs, left just for me

He was guiding me, love, his own way
Now the man of the hour is taking his final bow
As the curtain comes down
I feel that this is just goodbye for now..."

so don't bother...

I won't die of deception...



10 ani si 3 inele mai tarziu regatul meu este stabil.
am trecut prin momente de fericire absoluta, inumana, stelara si prin momente de nefericire...la fel.
am zdrobit suflete in proces iar al meu...suflet...a iesit si el cam terfelit din toate povestile astea.
am stat de multe ori si m-am intrebat : "what is it with men?"
2 au vrut sa ma imblanzeasca.
1 a inteles ca nu poate si m-a inteles asa cum eram.
DAR toti 3 au vrut de la mine : sa gatesc, sa ne casatorim, sa avem un copil ( sau mai multi).
ok, it's like, I know that this is how usually the things are going but but but...I don't follow!
nu am fost pregatita, asa ca de fiecare data am fugit, lasandu-i in urma.
reminiscentele unui copil unic, egoist? might be.



cel mai ironic a fost locul ...Paris. As if...sous le ciel de Paris marchent les amoreux...



iubesc Parisul! muzeele, agitatia, moda, vibeul, e minunat orasul asta! it never stops. minunat si crud!
asa ca atunci cand aud "Paris orasul dragostei" ma cam inverzesc. cum sa reduci un oras atat de complex la asta? la dragoste! de fapt este ca si cum ai reduce o relatie la gatit, casatorie si copii. this is ssssssssssssssoooooooo wrong! nu am destui plamani ca sa strig asta : " THIS IS WRONG!!!"

one cannot be reduced at this dimension! two is impossible. there are 2 different worlds  who are coming together so why try to reduced them to 1 dull world. I mean they  can mix but please don't try to reduce 'em to mix and match clothes and babyes.

I do understand that for some people this is a natural way to continue a beautiful story but I don't get the people who make from this the main purpose of their lives. this is stupid and inappropiate. one shall love/understand him/herself before doing this. if not fatal errors will happen. and the one who will suffer the most  will be the baby.



My headache is killing me so...I will not get further but please, please, just understand that there is so much more in life than getting married and have babyes. If this happens naturally it's great, a miracle of life. If not, this means that you have the chance to discover yourself and meet more wonderful people. Either way the process should be rich in experiences and beautiful. Not painful. Not sad. Not a sentence.

There are so many wonderful people who aren't living their lives properly just because that they are afraid to be alone! This is wrong on so many levels. For them, for the person with whom they are ( who is probably also unhappy), for their friends, for all the wonderful people that they will never meet, and probably for their true love who just passed them.





I strongly believe that at some points in our lives we just meet people who we like, who have the same passions as us at that point, we just cross and sometimes we just let go after that. It's not wrong, it's not weak, it's just fine, because at some point all the things/people who shouldn't be in our lives just leave. It's life. It's love. It's wonderlast!

seaside

cine merge in vacanta de vara in Martinica? moi! yup, yup!

se zice ca prietenul la nevoie se cunoaste. se mai zice si ca toti cainii ajung in rai.
azi mi-am luat un moment in soare. si am multumit pentru tot ce am si ce nu am.
pentru tot ce am trait, am dat si am primit. am pierdut si nici ca am stiut.
zile-au fost un joc neintrerupt, nu am stiut decat sa uit mereu ca maine voi fi tot eu.



si stiu ca am obosit, dar daca dupa colt ma asteapta mai mult!



marea am sa o ascult, sa imi spuna c-am gresit candva...
de-as vedea ca ai pleca, valuri mari as invoca, sa imi aduca amintirea ta...

de fapt, vezi tu...eu nu am fost niciodata a ta, nici a celui de-al 2 lea...Eu am fost mereu numai a lui. Si nu stiu daca asta o sa se schimbe vreodata.

citate 2

pentru ca am avut o garda de cacat o sa fac un post frumos, cu citate ;0) pentru ca omul cat traieste invata iar numai cine nu munceste nu greseste!

Haruki Murakami, Norvegian woods

" Cand te impresoara nenumarate posibilitati, cel mai greu lucru este sa iti bagi capul in nisip ca strutul."

" Ce se intampla cand omul isi deschide inima?

- Se face bine...!"

" Pentru anumite persoane dragostea incepe de la un fleac, de la un moft...Sau nu incepe deloc!"

Liviu Rebreanu, Marturisire

"Te iubesc pentru că mă iubeşti: acesta e un schimb, dar nu iubire. Te iubesc pentru că mă iubeşti şi nimic mai mult; te iubesc numai pentru că te iubesc: aici începe iubirea. Îţi mulţumesc din suflet că te iubesc: acesta este cântecul iubirii. Omul îndrăgostit nu zice: te iubesc pentru că eşti oacheşă; nici: te iubesc fiindcă eşti bună. Omul îndrăgostit zice: te iubesc cu toate că eşti oacheşă, cu toate că eşti bună, şi te-aş iubi chiar dacă ai fi blondă sau ai fi rea.”

" Iubirea nu iti scormoneste trecutul si nu-ti cerceteaza prezentul. Viitorul este nadejdea ei."

Riu Murakami, In supa Miso

" Periculosi sunt cei la care lucurile sunt batute in cuie, care stiu clar ce le place si ce nu. Orice om normal penduleaza intre anumite valori, e pierdut si sufera!"

Garth Stein, Enzo sau arta de a pilota pe ploaie

" Un concept atat de simplu, dar atat de adevarat : ceea ce trebuie sa demonstrezi se afla in fata ta; noi suntem creatorii propriului nostru destin. Fie cu stiinta, fie din ignoranta, succesurile si esecurile noastre sunt provocate numai de noi insine!"

Howard Roughan, Promisiune mincinoasa

" Sahul se joaca in mintea ta si nu pe masa din fata ta, a spus el. Daca joci numai ce vezi, nu o sa catsigi niciodata. Ideea este ca pentru a excela in sah si in orice alt domeniu, trebuie sa-ti imaginezi. Trebuie sa vezi dincolo de ce se afla in fata ta."

walk in the sky

they know from the past
that life simply doesn't last
so they live for today
'cause tomorrow they may
 not be able to walk in the sky!

MUSIC IS THE HEALER NO MATTER WHO YOU ARE!

maro

They say that inability to accept loss is a form of insanity.
It`s probably true.
But sometimes it`s the only form to stay alive.



La inceput m-a atras cufărul de pirat și dezordinea de viniluri când am ales poza pt blog, but it seems more and more like me...

Nu sunt masochistă și, cu toate astea, lucrez până la epuizare, nu am timp nici măcar să îmi spăl hainele și camera mea arată ca o mină explodată...it will get better. A small price payed against learning how to save lives.

soins palliatifs

photo from "we heart it"

Mai pe romaneste ingrijire terminala. Adica ceva ce eu nu as putea face niciodata.

Pe scurt, de cand a plecat seful in vacanta este un haos total. Am cazuri parca mult mai complicate decat inainte si sunt lasata cam de capul meu. Ceea ce e formator dar uneori mi-ar prinde bine un sfat. Colega mea e in concediu si e mai greu.

Am o pacienta X de 50 de ani cu leiomiosarcom uterin mestastazat ( cancer care si-a intins radacinile in tot organismul). Cand a venit la mine pe sectie pentru punctie pleurala am fost optimista. Da, facem, dregem o sa fie bine. Pana cand i-au scazut plachetele la 20.000. Orice interventie e imposibila, riscul hemoragiei, fiind mult prea mare. Am transfuzat-o, se agata de mine in fiecare dimineata..."dar o sa respir mai bine,nu? doar nu o sa dureze asta toata viata!!!" Iar mie imi vine sa urlu, cu lacrimile in ochi, cu nodul in gat, fiindca stiu ca nu pot face NIMIC. Numai sa o "acompaniez", adica sa ii dau morfina si sa astept sa moara. Probabil ca asta e frustrarea cea mai mare a unui medic, pentru mine e sigur. Sa stai acolo, sa vezi cum se stinge. Doar nu a gresit cu nimic mai mult decat alti oameni. E doar un om printre altii. Doar ca unul care probabil nu va mai atinge anul nou.

Si in fiecare dimineata ma duc sa o vad, cu gheara in inima dar cu un zambet incurajator pe buze. "De maine incepem masajul de drenaj limfatic." Imi zambeste si imi multumeste. Eu imi bag picioarele in ea de viata si imi vine sa dau cu ce apuc in zid. Ies zambind din camera. Ma duc la baie si plang. Dupa 3 minute o iau de la capat. Maine ma asteapta din nou mana de om plesuv cu speranta in ochi. Iar eu sunt moartea care zambeste, oricum nu poate face nimic altceva.

"Eu sunt omul care voi râde în clipa supremă, în faţa neantului absolut, voi râde în agonia finală, în clipa ultimei tristeţi."

Emil Cioran în Pe culmile disperării

"Eu nu am idei, ci obsesii. Idei poate avea oricine. Nimeni nu s-a prăbuşit din cauza ideilor."

Emil Cioran în Pe culmile disperării

"Sunt lacrimi care sfredelesc pământul şi răsar ca aştrii pe alte ceruri. Cine ne-o fi plâns stelele noastre?"

Emil Cioran în Pe culmile disperării

"And the hardest part
Was letting go, not taking part
Was the hardest part

And the strangest thing
Was waiting for that bell to ring
It was the strangest start

I could feel it go down
Bittersweet, I could taste in my mouth
Silver lining the cloud
Oh and I
I wish that I could work it out

And the hardest part
Was letting go, not taking part
You really broke my heart

And I tried to sing
But I couldn't think of anything
And that was the hardest part

I could feel it go down
You left the sweetest taste in my mouth
You're a silver lining the clouds
Oh and I
Oh and I
I wonder what it's all about
I wonder what it's all about

Everything I know is wrong
Everything I do, it's just comes undone
And everything is torn apart

Oh and it's the hardest part
That's the hardest part
Yeah that's the hardest part
That's the hardest part."

Coldplay "the hardest part"