duminică, 17 octombrie 2010

Franta

Franta e naspa momentan. Nasoala. Si o urasc. Desi nu e vina ei ca ploua, ca e frig, ca cerul e gri alb si ca sunt singura aici. Si nu cunosc pe nimeni. Si ca am sufletul strans. Facut ghemotoc de frica. Si singuratate.

Imi trebuie un cont in banca. Pentru asta imi trebuie o hartie de la fac de aici cum ca sunt in evidenta lor si...pam,pam...un francez/o frantuzoaica/ orice nationalitate care are o adresa stabila in Franta, care accepta sa vina cu mine la banca, cu buletinul si cu o factura de elctricitate din ultimele 3 luni, platita, and here is the tricky part...factura trebuie sa fie pe numele persoanei respective ori majoritatea francezilor stau in chirie si facturile vin pe numele proprietarilor...so, I`m fucked...but inca incerc si dau telefoane si...mda, o sa fie bine. Sper.

Si apoi nu stiu unde o sa stau, inca fac cocuhsurfing.

O sa incep cu stagiul de adictologie, ceea ce e perfect, e exact ce mi-am dorit...dar si aici e o problema. Problema e ca oraselul in care ma duc e foarte mic...langa Mulhouse, se numeste Pfastatt...in Mulhouse exista in mod cert camine, multe, de diferite tipuri. In Pfastatt nu stiu daca sunt camine. Pfastatt-ul e la 30 de minute de Mulhouse asa ca trebuie sa aflu unde pot sta. Oricum, I`m homeless. So, I really have to solve this!

Meanwhile mi-e dor de El, mi-e dor de ai mei, mi-e dor de prietenii mei...si sunt exact ca si Garfield cand a plecat in expeditie fara provizii...nu trebuie sa parasesc cuibul, nu trebuia sa parasesc cuibul...in final, o sa fie bine, dar imi este atat de dor de...tot.

De-abia astept sa vii in Franta...e atat de gol aici, atat de degeaba...
Si de-abia astept sa incep sa lucrez...sa imi ocup timpul...sunt ca un leu in cusca.
Si,da, nu o sa locuim in Franta dupa ce imi termin rezidentiatul...putem sa plecam la capatul lumii, oriunde, numai sa fim impreuna. TIM!

Si e atat de gri aici, ploua, e frig, e ca o gheara care ma strange si nu ma lasa.

Dar ce nu te omoara te face mai puternic.

Macar orasul e frumos, chiar daca nu o sa lucrez in el de la inceput, at some point I will.

5 comentarii :

  1. Iti inteleg perfect starea! Eu mi-am facut doctoratul in Franta, si m-am acomodat destul de greu! Dar timpul trece si infavoarea ta!Bon courage!

    RăspundețiȘtergere
  2. TE INTELEG! E TRIST, DAR TIM,PUL TREECE CU FOLOS

    RăspundețiȘtergere
  3. Sa speram! Deja e mai bine Ș)

    RăspundețiȘtergere