scrisoare

Scrisoare catre cine ar putea fi indreptatit sa o primeasca.

Intotdeauna imi voi aminti de ziua in care am luat decizia sa fac asta. Negru pe alb. Sufletul si mintea impacate. Cand am stiut ca vreau sa fac adictologie. Ca nothing compares to that. Si ca o sa fac si imposibilul ca sa ajung acolo. Chiar daca asta ma va costa multe, pe alte planuri.

Asa ca drumul facut intr-o dimineata de 15 ianuarie, pe o autostrada proaspat ninsa imi va ramane mereu intiparit in inima.  Pentru ca imposibilul este prea putin cand iti doresti ceva cu adevarat. Am reusit sa ajungem intregi la Pfastatt, pentru interviu : eu, Omu' si Mona. In timp ce masinile derapau ca si saniile in jurul nostru, pe contrasens era un tir pus de travers, am reusit sa ne croim drum pana la destinatie. Unde am aflat ca PR ul e in concediu de boala si ca tb sa revenim sapt viitoare. Asa ca am facut drumul si retour. En fin. E tare frumos renovat spitalul.

Ideea este ca uneori o forta superioara ne protejeaza atunci cand trebuie.
Important e ca am ajuns.
Important e ca am o sansa si ca mingea e pe teren neutru.
Acum ramane de vazut daca o sa reusesc sa dau gol sau nu.
Sunt multi tragatori la poarta dar sper sa reusesc!
Oamenii nu inteleg cand nu tine de ei. Nu inteleg ce nu ii implica direct si nici ceva prin ce nu au trecut.

Totul e relativ si mereu problememe noastre sunt mai importante doar pentru ca sunt ale noastre.
Uneori trebuie sa acceptam. Uneori esuam. Sometimes we need to let go. No love without freedom! No freedom without love!



Chiar si atunci cand nu simtim dragostea suntem inconjurati de ea. Atunci cand suntem la captaul puterilor o putem lua de la capat. Asra face diferenta dintre invingatori si invinsi. Ne scriem paginile propriei vieti. Uneori, putem scrie capitole in cartile altora. Ce autoportret mai bun de atat putem avea? Si daca suntem foarte norocosi, scriem paginile multor oameni prin actiunile noastre.



well I can't look at you this morning, maybe I should have a sign...

you've over stayed your time, sometimes's like this!

so I'll just say à la prochaine au adevarata scrisoare, cea a lui Xavier Rudd :

definitia unui strigat

" Ti-as spune ceva,
despre noi,
despre zapada de-afara,
despre dragostea mea.
Ti-as spune ceva,
orice,
numai sa nu creasca iarba tacerii-ntre noi.
Ti-as spune ceva,
ce-ai stiut,
sau ce stiu
dar a-nceput sa creasca iarba tacerii-ntre noi
si s-au ratacit sunetele din cuvantul tarziu."

OCTAVIAN PALER, " Definitia unui strigat"

din monstrii si oameni

"... Some days I can't even dress myself
     It's killing me to see you this way


     Soon it will all be over, and buried with our past
     We used to play outside when we were young
     And full of life and full of love

    Some days I feel like I'm wrong when I am right
    Your mind is playing tricks on you my dear

    You're gone, gone, gone away
    I watched you disappear
    All that's left is a ghost of you
    Now we're torn, torn, torn apart
    There's nothing we can do
    Just let me go, we'll meet again soon
    Now wait, wait, wait for me
    Please hang around
    I'll see you when I fall asleep..."

Iar monstrii de sub patul meu nu ma lasa, imi tulbura somnul lin, ma iau in ghearele lor si ma joaca, asemenea unei marionete. Alouette, alouette... Au toate culorile intunericului si nici macar nu cred ca sunt rai monstrii astia, sunt doar tristi. Exista vampiri energetici. Inainte nu credeam asta, acum cred. Explicatia este trista si nu merita expusa aici. Bref, monstrii astia eu cred ca nu asteapta decat un motiv ca sa fie fericiti dupa care isi vor lasa in urma adaposturile intunecoase si vor iesii in lumina. Eu asa cred. 



Da, sunt o visatoare incurabila si am nevoie de speranta asa cum am nevoie de oxigen. Ma hranesc zi de zi din zambete, maini maiestre si pricepute care pun diagnostice la minut, sperante si culori.
Problema este ca suntem in mijlocul iernii, este fri, frig, ploua in loc sa ninga si parca totul este pe dos. Au disparut culorile, zambetele oamenilor, de speranta nu mai zic. Zace ingropata la six feet under. Iar mainile maiestre imi ating sufletul dar nu mai ajung ca sa ma aduca la suprafata.



"... And it hurts too much to see you
And how you left yourself behind
You know I wouldn't want to be you
Now there's a hell I can't describe..."

Asa ca dorm prost si deseori insuficient pt ca nu reusesc sa adorm inainte de miizeul noptii. Dimineata, mananc pe fuga, la pranz mananc pe fuga seara la fel. Viata de medic. Era zicala aia cum ca : " Nu fa ce face preotul, fa ce zice el!". Cam asa si cu doctorii. Miscare 0. Stress pana in plafon. Astept primavara. Am devenit cinica. Acum am inteles si am acceptat ca nu poti sa ai nota 10 pe toate planurile. Am invatat ca uneori mai trebuie sa si pierzi. Si ca daca un lucru e stricat si nu mai merge, uneori nu merita reparat. Poate ca nu era facut sa mearga inca de la inceput. Si nu e vina nimanui ca tot ce arde cu flacara se mistuie tot atat de repede...



Recent am vorbit cu Ursii, prietenii mei din Cehia, m-au invitat la ei. Daca as putea, as zbura si in momentul asta. Dar nu se poate. Asa ca raman cu speranta ca ii voi revedea candva si ca ma voi umple din nou cu energie pozitiva din fantana lor nesecata.

Cum inteleg acum mai bine ca niciodata ce vroia sa zica profa de chimie din liceu cu "oamenii simpli".
Si ce bine inteleg acum ca uneori you have to let it go. If it's broken it was never meant to be.



"... I was the one who gave you everything
The one who took the fall
You were the one who would do anything
The one who can't recall..."
Calduri mari, mon chér!

try

"why do we fall in love so easy?
even when it's not fine.

but just because it burns
it doesn't mean that you'll die
you got to get up and try..."

Revin la P!nk. Imi amintesc inca prima caseta care a facut praf urechile alor mei si butonul de rewind al radio casetofonului nostru SHARP :) 18 wheeler, dear diary, lonely girl, missunderstood... Intotdeauna mi-a placut stilul ei si faptul ca she didn't have to fake it. Iar videoclipul asta este arta pura. Atatea semnificatii in acest dans visceral incat te ia cu fiori. Eu cred ca m-am uitat la video cam o ora, prima oara, over and over again, it's hypnotic!

Introducing ( although she doesn't need further introductions) :

iris, iris steaua mea

și nu vreau ochii să-i închid
cu lacrimi obrazul tău ating,
să nu uit o clipă din iubirea ta...

ore-n șir să te privesc
când adormi,
eu mă trezesc

și nu vreau ochii să-i închid
iar depărtarea s-o cuprind
nici în somnul meu nu vreau ca să te uit...

un cer senin aș vrea să fim,
fără nori va fi mereu!



iubirea ta e grea
și ne va sufoca
iubirea mea-i un dar
și nu e în zadar
o,da, e magic

VINO CU MINE ACUM
PRIN ANII CARE VIN
VINO CU MINE ȘI LASĂ
CERUL CA DESTIN

Iris e Iris nu sunt foaarte multe de zis, este formatia mea de suflet si atat.
Daca zici adolescenta zici Iris.
Daca zici prietenie zici Iris.
Daca zici emigrare zici Iris.
Daca zici durere sau iubire zici Iris.
Iar facultate inseamna tot Iris.

Iris, Iris steaua mea!
Iar victorie inseamna de asemenea Iris.
Are un gust dulce-acrisor Franta. De cele mai multe ori este mai mult amar decat dulce sa nu fii in tara ta dar uneori este for the best. We all do choises. The most important is to stick to 'em if we believe that it is the real deal, not the funny rapped faked presents gave away by crazy clowns.
We are the only ones that know what's best for us : not the neighbour, not our parents, not our bf/gf, not our friends. Us just us. We need to find our path by ourselves. To discover our innerself. And only when we will be stripped by all our layers we'll be true to us and to others.

Shine away crazy star, crazy diamand!

I remember you

time after time you were there for me.
ratacirile fetei nesabuite.
I can be so mean if I wanna be, I am capable of really anything.
Can't you tell that this it's just a contest : the one who'll won is the on who hits the hardest, but baby I don't mean it!
Time after time.
I forgot to say out loud how beautiful you really are to me!
Pantaloni stramti, tocuri, parul in vant, gene rimelate si pleoape colorate.
Adori sa conduci masina; smells like...victory.
Strudel cu mere impletit cu vise si sperante desarte.
Desaga cu iluzii golita la tine in perna, ca sa reusesti si tu sa dormi noaptea.
Un copil minunat pe nume Oscar.
Atunci cand ai ceva nou si iti place de mori, numai ca nu mori ci te trece un fior de placere nemasurata din crestet pana in varful degetelor de la picioare.
He's cool news and I smell like troubles and Daisy.
Nu exista nici un miros pe lumea asta care sa egaleze un parfum Daisy proaspat deschis. Nu exista si gata!
Cel mai bun creion dermatograf de oki negru ramane tot Ada.
I won't forget you, my friend, if someone said 3 years from now you'll be long gone I'd stand up and punch him around. But I keep your memory, you'll visit me in my sleep!
Sorcova vesela, vesela o fi a a ta!
Va las cu Mefisto ( nu, nu cu super firma de pantofi care are pantofi atat de frumosi incat iti vine sa plangi de fericire, cand ii vezi) adica...Dracul...adica Toma Caragiu :D

Et voila :

2013

2013 m-a gasit curata, in pijamale, cu un pahar de vin rosu intr-o mana si un fortune cookie in cealalta.
cu ochii larg deschisi la artificii si urechile larg inchise din cauza numeroaselor petarde lansate de confratii nostrii arabi.
ne-am plimbat cu liftul la toate etajele cu paharele in mana si cu un ras in hohote. la un moment dat a chemat cineva liftul la etajul 2 iar noi eram morti de ras si de frica, avand genunchii moi, crezand ca cineva poate descoperi jocul nostru din prima zi a anului! dar nimeni nu a urcat iar noi am coborat etaj cu etaj pana la parter, la usa din dreapta; unde locuim aproape in fiecare zi. mai putin cand nu suntem acolo, ceea ce este evident.
apoi am mai baut un pahar de cola zero, neaparat zero, am mai jucat un zuma si m-am dus la somn.
nu inainte de a imi admira inca o data minunatele noi manusi gri cumparate special pt noaptea dintre ani ca sa am si eu ceva nou la trecerea dintre ani. si minunata carte Idian trip scrisa de fondatorul Medicinii fara frontiere! pentru ca anul asta va fi plin de calatorii. DIXIT!
de asemenea mai aveam in buzunar un mp3 player sony de care nu ma despart niciodata, un pachet de servetele; bani si un strugurel pt buze.
cu lucrurile clare in minte si sufletul impacat.
dar de departe cel mai tare accesoriu a fost rasul sanatos si tare ca piatra, iute ca sageata, tare ca fierul, iute ca otelul!
LA ANU SI LA MULTI ANI!

PS : iar bradul a clipocit rosu toata noaptea. si ce bine am dormit in cearsafurile proaspat schimbate din bumbac 100%/ sunt unele lucruri in viata care nu pot fi inlocuite : casmirul, matasea, bumbacul, patul cu saltea ergonomica si neaparat papucii de casa comfortabili. cei mai comfortabili!



ROCK ONNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN!