Se afișează postările cu eticheta robie williams. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta robie williams. Afișați toate postările

duminică, 19 ianuarie 2014

you could be happy

... I hope you are!
... I'll never know!

Ce fir invizibil face trecerea de la vis la realitate?
Ce culoare are firul meu?
Verde, fireste! Ce reprezinta culoarea verde? Este culoarea compasiunii, a inimii.


In 28 de ani cred ca este cuvantul care m-a invaluit si m-a dezvaluit cel mai complet : compasiune.
Daca eu cred sau nu in Reiki este secundar. Nu trebuie sa vorbim despre asta, despre puterea medicinei alternative.


Ce am facut eu pana acum ca sa trec de la vis la realitate? Am sperat, am crezut ca se poate. M-am luptat cu mainile deschise, m-am agatat, am sangerat, am inaintat! Nu m-am lasat nicicum doborata. Am luptat pana la ultima suflare. Am renuntat la oameni, la lucruri, la locuri. Am castigat altii si altele! Dar nimeni nu vede lupta. Desi, daca ar vrea, ar putea sa o vada. Ce sta in spatele rasului, a superficialitatii, a calatoriilor, a banilor, a glamour-ului? Munca asidua, sange, o vointa de fier, turbarea de a crede in vise pana la capat. Nu este timp de intrebari prea multe atunci cand lupti. Si nici de pauze. Nu te uiti inapoi, mergi inainte.

Am aflat in cei 6 ani de facultate + 3 de rezidentiat ca Dumnezeu iti da dar nu-ti baga-n traista. De fapt, am inteles ce inseamna proverbul asta stramosesc, la fel ca si "Ajuta-te singur".

Era o intindere de apa mare si calma. Iar eu stateam langa. Aruncam cu pietricele in apa si ma uitam la cercurile concentrice, asteptand micul zgomot de cadere al pietrei pe fundul apei. Iubesc apa asa cum iubesc si muntele. Cand eram mica ziceam ca eu vreau "doar" sa fiu doctor si sa am o casa la mare si una la munte si un caine mare. Cred ca cea mai fezabila este partea cu Dr. si cainele. Restul sunt work in progress.

Ma uit la poza inramata in cadrul de lemn maron inchis. E o fata mandra tare, cu un zambet cat fata, imbracata in costum popular. Stii ce e frumos? Ca ii vezi in ochii visele si dorinta de a vedea TOTUL! Da, fata sunt eu, acum 6 ani, la primul congres din afara tarii, unde am si castigat sectiunea de postere (eram anul 2 de medicina). Embriologia mi-a adus premiul! Si perseverenta de a sta la o temperatura de 30° cu sacoul pe mine, teapana, cu geanta rosie in mana si Maicuta la gat. Asta in timp ce "concurentii" sorbeau sucuri sau erau la piscina. Am stiut ca voi castiga, am sperat cu nebunie, ca si jucatorii de noroc. Iar cand mi-au strigat numele, am urcat pe scena in fusta mea lunga, neagra, cu corsetul visiniu, pantofii mei "de zile bune" si am baiguit cateva cuvinte in engleza dar mai ales am ras si am zambit lumii, unii ar spune audientei dar eu nu am zambit salii, am zambit viitorului, lumii intregi! Poate ca multi nu inteleg si nu au inteles nici atunci. Dar ala a fost momentul meu de glorie, inceputul meu, lumea a fost a mea! Am baut champagne, am ras si am dansat. Iar in drum spre casa, am strans cu disperare la piept diploma si medalia pe care le duceam acasa. Ca sa nu uit niciodata, ca sa nu ma uit! De-abia asteptam sa ajung acasa si sa le spun alor mei!







Langa este poza din Egipt si urmeaza cea din Franta, de la Nice. Cateodata imi este dor de inocenta acelor vremuri, de credinta neconditionata in bine. Desi, mereu binele ma va conduce, increderea in oameni si dorinta de a vedea lumea si de a imi tarnsforma visele in realitate.


It's Saturday, I'll go out and find another you.
Never, ever give up!






marți, 5 februarie 2013

1/2



"Is it getting better? 
Or do you feel the same? 
Will it make it easier on you now? 
You got someone to blame 

You ask me to enter 
But then you make me crawl 
And I can't be holding on 
To what you got 
When all you got is hurt "

1 + 1 = 1 dar cateodata = 2

trebuie doar sa iti dai seama in ce categorie esti.

ma doar toate, in gura am un gust metalica si inima imi e uscata. un vartej de vene, artere si camere construit din frunze uscate. sangele e de mult apa. iar apa e de mult timp uscata. desert este numele tau, prietene! si vad cum merg pe sarma perfect intinsa, intr-un echilibru perfect. de dimineata vantul a suflat atat de tare incat mi-a suflat vartejul de frunze. acum am un spatiu lipsa. am inca un nimic in mine. in locul in care pana acum batea obosita inima, acum vajaie vantul. vajaie tare. il ascult noaptea, cand ar trebui sa dorm. iar dimineata ma prefac ca am dormit, ca am mancat, ca sunt bine. imi ascund cearcanele cu creion anti cearcan iar golul din piept il invelesc in haine. uneori ma uit nebuneste la ceasul de mana, il ating, ii simt ticaitul, macar asa mai simt ca inca mai bate ceva.

timpul nostru s-a scurs. iar eu nu sunt deloc pregatita de ce va urma. dar suntem vreodata?

nu e vina nimanui. nici a ta, nici a mea, nici a noastra. suntem 2 oameni singuri care s-au intersectat la un moment dat, au trait clipe minunate impreuna iar apoi incet si sigur totul s-a pierdut. neincrederea a sapta fundatia noastra subreda si soclul nostru s-a prabusit. nu este prima oara pentru nici unul dintre noi.

acum ne vom aduna frumos de pe jos, fiecare in coltul lui, ne vom reforma separat si vom merge mai departe, amandoi plecam de la intersectie dar o luam pe drumuri diferite.

Dumnezeu sa ghideze pasii nostrii spre drumuri luminoase si pline de pace. chiar daca tu, probabil, nu intelegi, eu iti doresc tot binele din lume! nu iti port pica. imi esti foarte drag dar nu in felul in care ar trebui. sper ca viata sa fie mai blanda cu tine decat a fost pana acum. si sper sa iti gasesti libertatea, pentru totdeauna.




duminică, 20 ianuarie 2013

Ganduri de duminica

uneori iti vine sa te ciupesti ca sa te trezesti.

esti in ultimul an de facultate..." vous êtes en quelle année d'etudes?"..."arghm...le 9 émé!"...

uneori lucrurile par sa nu mai termine iar lateori timpul este un castigator mondial la sprint.

eu azi la cabinet : " sefu, what's this sytink???!!"   sefu mandru : "c'est l'odeur d'escalyptus!" eu fata verde el stralucind de mandrie. cum ca gusturile nu se discuta, dar se pot accepta, mai ales daca iti sunt impuse :p

Germania este raiul cumparaturilor alimentare. Franta raiul cumparaturilor gentilor. Romania raiul cumparaturilor textile.

Astazi la radio, Robie Williams : " Supreme", uitasem cat de mult imi place cantecul asta!



When you're feeling down and you don't succeed...listen to Coldplay and lights will guide you home!

Sunt foarte mandra ca am decoperit metoda plasticului pus pe pare brise : nu mai tb sa imi inghete dimineata mainile pe ustensila de curatat gheata si zapada! Huray...am descoperit America! :p Vespucci sa imi ziceti! Da?

Am vazut o pisica tare frumoasa, tare, tare frumoasa. Dar nu vreau pisica, adica as vrea dar nu.
Deci nu clar da.

Maine sunt de garda, I love the smell of fresh surgical sutures in the morning, smells like...victory!

Urasc iarna din 2 motive : imi crapa mainile si trebuie sa dau zapada jos de pe masina. Atat! Incep sa ma aseman cu ai mei. Panicking!

Astazi i-am aratat Omului o poza cu mine din cls. a4a. A conchis, plin de seriozitate, ca semanai perfect cu taica-to! Mda :)

A propos de tata, amd ecsoperit ca locul lui preferat din Strasbourg : Porkus, o carmangerie, are si resto. Asa ca, la urmatoarea vizita : Porkus here we come!

Am sansa de a locui in orasul cu cea mai frumoasa catedrala din Europa : Notre Dame de Strasbourg!



ce frumos e cand te scoli dimineata si viata te loveste in fata si vrei sa fii ca asta vara : bronzat si asteptand in gara! cu totii stim ca-i firg afara si-ti piere iar cheful de scoala...



ice skating ring everywhere I see, my car was covered by à 3 cm layer of solid rock glass... the only thing that you DO NOT want to see after à 24 hours night shift... I've never been happier to see my boulanger in my entire life, 25 minutes from the parking lot to my appart ( usually 5 minutes :) now I can proudly say that I can ice skate ?? !! :)

every now and then I miss a lot being at my parents house, doing nothing, except going out all day long, "pe livada'.


lupul isi schimba blana dar naravul ba.

zilele astea am vazut si un urs pacalit de o vulpe.
am zis si ca strugurii sunt acrii pentru ca nu am ajuns la ei.

apreciez o cafea buna acompaniata de o "religioasa" ca la carte.


mi-ar trebui vreo 2 zile de stat sub patura ca sa imi revin dupa vremea din ultima vreme si dupa orarul de munca.


se pare ca nici in Germania si nici in Elvetia vremea nu este mai bune, primesc stiri de pe frontul de Est zilnic. Nu neaparat imbucuratoare. La Sydney e viata frate, cineva o arde la soare pe acolo. In UK it sucks. Iar in Norvegia este zapada si frig de crapa pietrele dar picticul inveseleste casa. Egiptul se lupta cu extremistii iar in Taiwan toate sunt bune si frumoase. Brazilia is chillaxing, ca de obicei iar in Chile la vita e bella. Italiei i se rupe ca de obicei...Canada este pe val...iar Martinica isi asteapta vizitatorii.


it's strange to have friends scattered all over the Globe!


so have a good one, friends!




joi, 8 septembrie 2011

08/09/2011




Peste 20 de zile e ziua mea.

Peste 9 zile plec acasa.

Dar pana atunci azi am fost cu El in Strasbourg si ne-am plimbat, am mancat super gellato, am ras, am infruntat vantul mai ceva ca in Wild Wild West, tinandu-ne de mana, apoi ne-am intors cu trenul ca atunci cand ne intoarceam de la concerte, rupti dar fericiti si acum voi adormi in bratele lui. Si sunt recunoscatoare pentru El. Iti multumesc!

Si maine e o noua zi.

Aseara am visat ca avem televizor si ca eram fericiti din cauza asta. Ne uitam la meci dar nu mai stiu cine cu cine juca. It`s the end of the world???

vineri, 11 martie 2011

Lalalalalalalaaaaaa

Soare si voie buna! Dupa multi nori si ceata si ploaie si zapada si frig interior si exterior.


Numai in momentul in care un membru al familiei devine bolnav ne dam seama ca si el e fragil. Chiar daca e poate un munte de om. Cand durerea ii ingenuncheaza pe acesti oameni puternici care strang din dinti si merg mai departe pana in ultimul moment este cu adevarat impresionant. Si tremuri si plangi si nu mai stii incotro s-o apuci. Nu e ca si cum ai trata un strain. E greu sa iti tratezi propria familie mai ales cand esti million miles away ( literally speaking). Nu poti decat sa speri, sa te rogi. Ca doar el e puternic si mereu s-a ridicat atunci cand a cazut. Apoi un gand timid si ucigator se infiltreaza otravit in cotloanele mintii tale devastate de durere : "Dar cat o sa se mai poata ridica? E si el om. NU; nu e om, e Tata!". Dar e spre bine, norii furtunii incep sa se indeparteze.


Maine ma duc la film. Nu m-am hotarat inca la care dar cred ca nu o sa am prea multe optiuni. Pentru ca in Franta majoritatea filmelor sunt dublate in franceza. Asa ca probabil o sa ajung la vreo siroposenie de comedie romantica pe care nu si-au dat osteneala sa o dubleze. Dar e ok. Sunt atat de zombie dupa ce se termina saptamana de munca incat tot ce imi doresc este sa ma plimb, sa dorm, sa citesc si sa ma uit la filme. Aaaa, da si in ultima vreme ma incoltesc 2 porniri puternice dar in totala contradictie cu mine : 1. am chef sa alerg ( as in joging...everyone who knows me knows that this means pure insanity for me) si 2. I sometimes feel the urge to cook ( which again is at the bottom of my to do list).


Dar stiti de ce imi este mie dor cu adevarat? Sa ma plictisesc. Ca in vacantele de liceu cand taiam frunza la caini toata vacanta. Mergeam destul de frecvent la Bran si stateam pe bancheta de la masina cu verisoara mea si mancam mere. Sau mergeam in expeditii cu verii mei mai mici. Doamne, cat de bine era! Oricum vremurile alea nu se mai intorc. Asa ca acum incerc sa invat chestii noi.


Imi doresc o floare noua pentru ca actualmente am 3 plante in camera : 1 moarta pe 3 sferturi pt ca nu are pamant destul iar in Franta gasesti pamant pt flori numai Primavara, nr.2 si 3 sunt ok numai ca nu fac flori. Asa ca am ochit eu una "eftina si frumoasa si plina de flori" la SuperU asa ca maine ma duc sa o achizitionez! BUIAAAAAAAAAAA!

Si acum ocupatia preferata este facutul planurilor pt vacanta de Paste. O sa am si eu o vacanta de 4 zile asa ca am cazut de comun acord cu El ca mergem in Germania. In Karlsruhe. Aha , baby, that's where we're going! Deocamdata stiu 4 lucruri depre orasul asta:
1. ca e mare, which is GREAT! 290736 de locuitori dupa Wikipedia si e sediul Curtii Constitutionale a Germaniei.
2. ca arhitectul orasului Washington D.C. s-a inspirat dupa arhitectura acestui oras
3. ca are multe tramwaie si eu ador tramvaiele!

Asa ca weekendul asta o sa incerc sa ma relaxez si sa enjoy the sun. Il faut profiter! Pentru ca se pare ca a partir de Dimanche o sa se strice vremea pa aici.

Iar gandul ca mai e o luna si vine si El imi da Ariiiiiiipi mai ceva ca un Redbull :p