Cozonac cu nuca pentru noi si cozonac cu mac pentru tata.
Mers la biserica in familie, singura data pe an cand intra tata intr-o biserica. Cantat la unison, vocea tatei, vibrandu-mi in urechi si in inima. Cand tata canta timpul se opreste si inima mea danseaza ca o nebuna, scaldata in lumina.
De Paste trebuie sa porti ceva nou. De Paste trebuie sa ai inima curata.
De data asta o sa petrec Pastele singura. Nu ma duc la Brasov si ai mei nu vin la mine.
Asa ca am facut cozonacii in acelasi timp, la Brasov si la Strasbourg. Numai ca mama a facut si pasca :) Miam!
Iar diseara o sa mergem la Biserica sa cantam si sa ne luminam toti 3 : ei acolo si eu aici. Dar eu sunt sigura ca o sa il aud pe tata, cantand si invers. Pentru ca kilometrii nu conteaza atunci cand inima e deschisa.
Asa ca Paste luminat, te astept cu drag in casele si inimile noastre!
ce fel de mașină e asta??? pui frână și chiar se oprește!!!
cornel e fericit!!!
vreau doar suc din dulceață!!! maduta, asa o sa fie toata viata. tu semeni cu mine : numai regimuri! si tine minte de la mine, foamea e cel mai bun regim. mda...
fute-i 2 marțuri si să mai meargă la oxford să mai studieze, eu așa fac.
buchetul de trandafiri de la gara dupa prima sesiune.
hai ca asta ne-ai mai povestit de 5 ori zi cum a fost?
mergi, madalina, munceste si daca nu te plateste ca sa inveti. numai prin munca inveti meserie. si meseria ta e tot ce ai. e sufletul tau.
In noaptea asta m-a sunat mama :
" Alo, Mada, nu ai vazut mesajul? (voce sparta)
Nu, mami, ce mesaj?
Sunt cu tata la urgente. Nu e bine, e conectat la monitorizare...Asteptam pana maine sa vedem ce zic si alti cardiologi.
Pauza luuunga.
Alo, Mada, mai esti?
Da, mami, sunt...cum zicem noi?
Nadejdea mea este Tatal, speranta mea este Fiul, acoperamantul meu este Duhul Sfant...
Hai Mada o sa fie bine! Daca tu te panichezi eu ce sa fac?
Da, mami, o sa fie bine..."
There's no rest for the wicked...
Ce ar vrea tata sa fac acum? Sa merg la somn, sa o iau maine de la capat ca si cum ar fi ultima zi, sa dau tot ce am mai bun si tot asa in fiecare zi!
" Tati ce suntem noi?
Oameni, Mada, suntem oameni simpli si corecti. Si luptam. Oricum viata e plina de cacat. Numai tu poti sa ti-o faci frumoasa. Sa fii om Mada, sa fii Om."
Tati, tu esti un luptator, mereu ai fost. Te rog sa invingi si de data asta. Si iti promit ca 10 ani de acum inainte o sa fiu copil cuminte. Am nevoie de tine. Si inca nu m-ai vazut mireasa. Chiar daca :
"Sper sa ai atata creier incat sa nu te casatoresti cu un prost caruia sa ii speli sosetele si chilotii toata viata!".
Nope, you thought me better!
And a little bit more..."cats rule and dogs drool" asa zicea cartea, nu? Pacat ca eu sunt indragostita iremediabil de caini si am un "rau de caine" cu pisicile.
Someone said once that when God made dogs he just sit down and smiled! :) One of my dreams is to have a golden retriever or a labrador! And a house with huge windows and trees in the garden. And to be able to become one of the bests in what I do!
Today it was sunny! Freaking cold but sunny. I woke up at 6.30 and in 30 minutes I was out the door, running *walking really fast* to the train station. Lucky for me that I had enough time, because I almost mixed up the trains. But it was ok in the end. the crispy winter air made me smile. in my ears john was singing "imagine". "imagine ther're no countries, it isn't hard to do!". n=Next station : Brasov, please!
Ozzy and his "dreamer" followed. "gazing trough a window to the world outside, wondering it Mother Earth will survive, hoping that men kind will stop abusing her, sometime!"
A fost atat de greu sa ajung in punctul asta, Freud zicea ca omul ar face orice numai sa nu ramana fata in fata cu el insusi. E greu sa fii singur si fericit. Dar si cand esti! Iti dai seama ce tampenie a fost frica asta, cate ai ratat. Pentru ca, in realitate, nu suntem niciodata singuri! Fighting for my sanity, many nights of tragedy!
I was in my happy place : in a cosy train with a good book. Awesomeness. Am ajuns. Hochfelden! Welcome in the middle of nowhere. OK, let's do some medicine! Pacientii ma privesc cu neincredere : sunt tanara, sunt femeie, am tocuri si sunt machiata!! Dumnezeule!!! O oraseanca!! The horror! Dar se conformeaza, sunt singurul medic din zona :p
Vineri am fost impreuna cu grupul meu de prieteni la iluminarea oficiala a bradului de Craciun din Strasbourg (cel mai mare din Franta, Strasbourgul, fiind cunoscut ca "Orasul in care s-a nascut Craciunul"). A fost foarte frumos, a inceput cu proiectii video in ritm muzical pe cladirile din place Kleber dupa care a fost iluminat si mult asteptatul brad. Cu aceasta ocazie, va anunt ca s-a intamplat minunea Craciunului, ca sa o citez pe Celine : "Regardez! Mada est en train de pousser une possette! Vite, vite, il faut qu'on appele Cornel, il y a de l'éspoir, il peut encore devenir papi!" Haha, hilarious!
Va las cu un time laps ilustrativ despre Strasbourg, in perioada Craciunului si, DA, este atat de frumos!!
Azi am primit o veste minunata, minunata! O minune s-a intamplat! De-abia astept rezultatul!
Inima imi este usoara si corpul fara vlaga, mintea imi este plina de idei care ma bombardeaza neincetat.
Nu incetez sa am anumite idei macabre care revin. Mereu si mereu si mereu.
De fiecare data cand cobor scarile imi imaginez ca fac o entorsa si cad pe scari, imi fracturez ceva si sfarsesc intr-un pat de spital. Cand trec strada imi imaginez ca o sa fiu spulberata de o masina si ca o sa devin praf de human remains ci nu praf de stele. Not glamorous at all. Mai ales pentru cineva care vrea isi doneze organele. Sick imagination? Maybe.
As I lay here in my bed everything seems so peaceful. it's Sunday the 17 of November, 11 AM.
It's very unusual for me to be in bed at this hour, usually at 6.50 AM I'm up and ready for a brand new day of action and fight (although I hate mornings from the bottom of my heart) . But not today since my body has been defeated by bacterias. yes, I am sick as a dog. it was the candy on the funerary cake. With all the stress that I had lately it was kind of predictable. I haven't sleep all night : the fever made me dance in my bed until exhaustion. I finally felt asleep at 6 AM after changing 4 rounds of p-jas. I asked myself how would it be if I would not wake up? What have I done well and what have I done wrong?
Ma si vedeam la stirile de la ora 5 : "Tanar medic generalist gasit mort in patul sau din cartierul Montagne Verte, Strasbourg. Madalina era plecata de 3 ani in Franta, unde exercisa functia de medic rezident de Medicina generala. Moarte naturala sau... Tanara locuia impreuna cu inca 2 colegi de apartament, care i-au gasit cadavrul in jurul orei 12, cand s-au ingrijorat datorita absentei ei din bucataria animata a apartamentului" (suspans). Probabil ca m-ar fi pus in grila de program undeva intre baba violata si ucisa cu bestialitate de nepotul ei si intre baiatul vreunui grangur local care a omorat/ranit grav vreo 5 oameni pe trecerea de pietoni, pe verde, cum altfel?
Hell, no! I have so much more to give and I have so many places to visit and so many people to meet!
So as I lie here I just enjoy the silence. The appartement seemed deserted. No noise. I imagined myself back to the Caraibes. Floating on a sea of secrets, under the burning sun. Like a pirate! And then I asked myself : what the fuck is wrong with me? How could I let the disease take control over me? I guess I was so exhausted and just at the idea that the holidays are just in one month my body just shut down. The reality is that I can't stand on my feet more than one hour. I like to call it the glass hour. It's the day that I remembered my strenght and my limits. I walked down the limit of my thoughts and there was no place for words. There was no place for regrets and it was definitely no time left for pain or sorrow.
I just floated on my dreams, my sea of dreams. I went through my accomplished dreams and imagined others to come. I felt good. Like this :
Nu stiu cine a avut ideea sa transforme stirile de la ora 5 intr-o parada a grotescului. De ce nu ar putea sa fie stirile de la ora 5 pline de vesti bune, interesante? Sa stim si noi cine a mai castigat o medalie la un concurs, ce carti au mai iesit pe piata, ultimele noutati muzicale de calitate, o decizie buna luata de conducatorii nostrii (pentru moment, o utopie), proteste din suflet si cu suflet, o natiune care se trezeste la viata si devine constienta de resursele ei. Oameni uniti pentru un ideal. No, Sir, why would we talk about that? We like dirt! Sa aruncam cu noroi in vecini, in rude, in politicieni, in medici, sa aratam crime, sa abrutizam natiunea! Si nici in alte tari nu este mai bine, cel putin in Franta este la fel. Nivelul intelectual ar natiunii scade. Non valorile urca. Showuri "pacatoase", detectivi care dezvaluie mizeria de sub pres, taclale de doi bani, banul vorbeste. Iar Omul Macaroana conduce.
As I was lying on my bed, looking at the sea of dreams, I decided to dive 'cause if you never try you'll never know!
dupa 6 ani de facultate,
dupa 3 ani de rezidentiat,
un examen de licenta si o teza sustinute in Romania
un examen de admitere in rezidentiat in Franta
2 examene de sfarsit de rezidentiat si 2 mémoire-uri...ma apropi de sfarsitul rezidentiatului in Franta.
mai am 2 luni si am terminat rezidentiatul de Medicina Generala.
incepand cu anul viitor o sa fiu Doctor Specialist de Medicina Generala.
azi la ora 15h00 am dat, inca o data, TCS-ul, singurul examen picat in timpul rezidentiatului.
azi la ora 16h00 am aflat ca l-am trecut.
nu va pot explica fericirea nebuna care m-a invadat.
am sarit, am topait, am ras singura.
m-am intors pe jos acasa.
the dog days are over!
greul abia de acum incepe.
responsabilitatea este si va fi numai a mea pentru deciziile luate.
vietile pacientilor mei sunt doar in mainile mele.
I waited and prepared for this for so long that it seems unreal.
dezmagire mai crunta decat atunci cand am aflat ca am picat TCS-ul nu cred ca am mai avut din februarie, de cand nu mi-au fost validate 2 luni de medicina generala. anxietate. o frica reala ca, pentru prima oara, nu o sa reusesc sa termin ce am inceput.
am simitit nevoia sa fac ceva la care ma pricep bine : sa fug din fata greutatilor.
dar am ales sa le infrunt si a fost bine!
apoi mi-am adus aminte de Micul Print si mi-am dat seama ca desi multe mi-au mers nu bine in ultima vreme sunt si alte lucruri foarte importante care au mers in sensul bun al lucrurilor.
grijile noastre sunt intotdeauna atat de relative.
simplify, simplify and amplify your life!
In ziua in care am aflat ca am picat examenul de TCS am primit acest minunat cadou aniversar de la Anda (fosta mea colega de facultate de la Cluj, sora de suferinta in ale Medicinei, medic rezident de obstetrica-ginecologie in Germania, for the moment :)) and I felt blessed!
Si voyage-ul la Paris a fost minunat, cu un concert Travis exceptional si cu vizitarea muzeelor Guimet, Quai Branly, Pompidou si a Centrului Brancusi :)
I am alive again! Si fix intr-o sapatamana, concertul Morcheeba! Pampampammmm.
si stii care e faza tare? ca imi plac amandoua. imi plac de mor!
This is when you say to yourself : it's not bad at all! I made it! Or at least I am on the right track ( if such thing exists).
People come and people go and now I embrace that! I am always open to new encounters, new travel friends. But the hardest part was letting go, not taking part!
nu sunt nici poeta, nici nationalista, am parasit tara natala si cu ea o parte din mine.
cu toate astea, eu cred in scrisoare.
" No more tears, my heart is dry I don't laugh and I don't cry I don't think about you all the time But when I do – I wonder why... One day baby, we'll be old Oh baby, we'll be old And think of all the storïes that we could have told..."
esti in ultimul an de facultate..." vous êtes en quelle année d'etudes?"..."arghm...le 9 émé!"...
uneori lucrurile par sa nu mai termine iar lateori timpul este un castigator mondial la sprint.
eu azi la cabinet : " sefu, what's this sytink???!!" sefu mandru : "c'est l'odeur d'escalyptus!" eu fata verde el stralucind de mandrie. cum ca gusturile nu se discuta, dar se pot accepta, mai ales daca iti sunt impuse :p
Germania este raiul cumparaturilor alimentare. Franta raiul cumparaturilor gentilor. Romania raiul cumparaturilor textile.
Astazi la radio, Robie Williams : " Supreme", uitasem cat de mult imi place cantecul asta!
When you're feeling down and you don't succeed...listen to Coldplay and lights will guide you home!
Sunt foarte mandra ca am decoperit metoda plasticului pus pe pare brise : nu mai tb sa imi inghete dimineata mainile pe ustensila de curatat gheata si zapada! Huray...am descoperit America! :p Vespucci sa imi ziceti! Da?
Am vazut o pisica tare frumoasa, tare, tare frumoasa. Dar nu vreau pisica, adica as vrea dar nu.
Deci nu clar da.
Maine sunt de garda, I love the smell of fresh surgical sutures in the morning, smells like...victory!
Urasc iarna din 2 motive : imi crapa mainile si trebuie sa dau zapada jos de pe masina. Atat! Incep sa ma aseman cu ai mei. Panicking!
Astazi i-am aratat Omului o poza cu mine din cls. a4a. A conchis, plin de seriozitate, ca semanai perfect cu taica-to! Mda :)
A propos de tata, amd ecsoperit ca locul lui preferat din Strasbourg : Porkus, o carmangerie, are si resto. Asa ca, la urmatoarea vizita : Porkus here we come!
Am sansa de a locui in orasul cu cea mai frumoasa catedrala din Europa : Notre Dame de Strasbourg!
ce frumos e cand te scoli dimineata si viata te loveste in fata si vrei sa fii ca asta vara : bronzat si asteptand in gara! cu totii stim ca-i firg afara si-ti piere iar cheful de scoala...
ice skating ring everywhere I see, my car was covered by à 3 cm layer of solid rock glass... the only thing that you DO NOT want to see after à 24 hours night shift... I've never been happier to see my boulanger in my entire life, 25 minutes from the parking lot to my appart ( usually 5 minutes :) now I can proudly say that I can ice skate ?? !! :) every now and then I miss a lot being at my parents house, doing nothing, except going out all day long, "pe livada'. lupul isi schimba blana dar naravul ba. zilele astea am vazut si un urs pacalit de o vulpe. am zis si ca strugurii sunt acrii pentru ca nu am ajuns la ei. apreciez o cafea buna acompaniata de o "religioasa" ca la carte. mi-ar trebui vreo 2 zile de stat sub patura ca sa imi revin dupa vremea din ultima vreme si dupa orarul de munca. se pare ca nici in Germania si nici in Elvetia vremea nu este mai bune, primesc stiri de pe frontul de Est zilnic. Nu neaparat imbucuratoare. La Sydney e viata frate, cineva o arde la soare pe acolo. In UK it sucks. Iar in Norvegia este zapada si frig de crapa pietrele dar picticul inveseleste casa. Egiptul se lupta cu extremistii iar in Taiwan toate sunt bune si frumoase. Brazilia is chillaxing, ca de obicei iar in Chile la vita e bella. Italiei i se rupe ca de obicei...Canada este pe val...iar Martinica isi asteapta vizitatorii. it's strange to have friends scattered all over the Globe! so have a good one, friends!
dimineata asta, pe la ora 2 era sa pierd un copil. e a2a oara cand mi se intampla...e groaznic sa il vezi cumm se scufunda. sala pentru desocare este cosmarul tuturor internilor. nu a murit, este mai bine, pe terapie intensiva.
a fost o garda foarte grea dar foarte instructiva. when you are delivered to yourself you have to step up and asume. every decision that you take we'll mark someones life. you see things, get scared, get sick, get confused and you are in the situation to question everything you are. because at a certain point in your life, you will be standing alone, having a face to face conversation with yourself. and then you have to stand tall and speak clearly for all the decision you've made.
ce garda de uf! sick as a dog, pe de alta parte...ce a fost normal in ultimele 24 h?
imi place sa lucrez la spital. imi place contactul cu infirmierele, cu ceilalti medici, cu pacientii. imi place sa am un rost bine definit, I really do. si imi plac, se pare, urgentele, and this kicks the shit out of me. este subapa mea. cele 24 de ore in care sunt ACOLO! in care nu am timp sa ma gandesc la altceva!
"Shed a tear 'cause I'm missin' you I'm still alright to smile Girl, I think about you every day now Was a time when I wasn't sure But you set my mind at ease There is no doubt You're in my heart now
Said, woman, take it slow It'll work itself out fine All we need is just a little patience Said, sugar, make it slow And we come together fine All we need is just a little patience
I sit here on the stairs 'Cause I'd rather be alone If I can't have you right now I'll wait, dear Sometimes I get so tense But I can't speed up the time But you know, love There's one more thing to consider
Said, woman, take it slow And things will be just fine You and I'll just use a little patience Said, sugar, take the time 'Cause the lights are shining bright You and I've got what it takes To make it, We won't fake it, I'll never break it 'cause I can't take it
...little patience, mm yeah, mm yeah need a little patience, yeah just a little patience, yeah some more patience, yeah need some patience, yeah could use some patience, yeah gotta have some patience, yeah all it takes is patience, just a little patience is all you need
I`ve been walkin` the streest at night Just tryin` to get it right Hard to see with so many around You know I don`t like Being stuck in the crowd And the streets don`t change But baby the name. I ain`t got time for the game 'cause I need you yeah,yeah but I need you ooo, all this time!"
Fumul ma invaluie. Nu mai vad clar. Nici unde merg, nici de unde vin, de ce-am venit aici, de ce sa nu mai stau, de ce sa nu ma-ntorc.
Te vad prin el, tremuri, palpai ca si flacara lumanarii pe care am aprins-o inainte sa plec.
Ea s-a stins, a dus o dorinta acolo sus.
Mi-e teama sa nu te stingi si tu.
Uneori cuvintele ies atat de usor...I could see how the devil could be pulled out of me.
Poate nu ti-am zis destule, poate nu ti-am zis tot, poate am zis prea multe dar...simt atat de mult.
Te iubesc. Simplu si clar. Si rabdarea nu a fost, nu este si nu va fi niciodata punctul meu forte dar incerc sa o obtin, sa o stapanesc, sa o imblanzesc, sa o fac prietena mea.
Azi am vorbit cu mama, am si vazut-o pentru prima data in 10 zile si mi-am amintit ca nu am plecat de acasa decat de vreo 10 zile si mie mi se pare o vesnicie. M-a bucurat sa vad ca oamenii sunt tot acolo unde i-am lasat, ca nu s-au schimbat, ca nu ma urasc pentru ca am plecat. Doar ca le este extraordinar de dor de mine dar nu mai dor decat imi e mie de ei.
Si am inceput sa imi vad iar scopul, ceata a mai disparut un pic.
Stiu ce am de facut: 1. rezolvat problemele administrative; 2. lucreaza pana la epuizare si absoarbe cunostinte noi pana la capacitatea maxima; 3. invata pentru rezi; 4. gaseste un profesor de germana si ia-ti ore de 2 ori pe saptamana. 5. roaga-te, iubeste, dormi, mananca. 6. ajuta cat mai mult oamenii din jur.
Tabloul e urias, e cat un perete aproape. Reprezinta un ceas urias cu fond negru si albastru inchis si fulgere, in ceas e un om negru, cu palarie, care priveste in jos si merge. Mi s-a parut atat de familiar cand l-am vazut prima data. Parca ma astepta si imi zicea:"bine ai venit! ti-a luat cam mult timp, dar important e ca ai ajuns." Trebuie sa recunosc ca m-a speriat un pic dar m-a si hipnotizat, nu puteam sa imi iau privirea de la tablou. Nu ma saturam sa il privesc. Il simteam ca pe ceva pierdut si regasit. Oare calatorul care mergea ingandurat prin timp eram eu? Acest tablou exista, e in holul spitalului unde voi lucra eu timp de 6 luni. Si stiti ca de fapt eu eram omul fara ceas? Care zicea ca timpul nu-nseamna nimic?
Nu exista coincidente. Tabloul e acolo si ma asteapta, ma cheama, ma obsedeaza.
Nu pot scapa de el asa cum nu pot scapa de drumul meu, de soarta mea.
Oare ce orb nebun a aruncat zarurile mele?
Te iubesc si oricat fum e momentan, eu te astept ca si in prima zi. Si castanele te asteapta, nucul meu!
