Se afișează postările cu eticheta stop crying your heart out. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta stop crying your heart out. Afișați toate postările

vineri, 9 ianuarie 2015

Car crash

remember, remember the 6th of December 2014 because that was the first day of the rest of my life : I received the gift of life the 2nd time.

play this first :




How today changed my life.

Today I had my first car accident.
I am physically fine. No contusions. Just my ego : broken.
I'm fine, everything's just fine but I am in a shock state which I think it's normal.

I was coming back from Nancy and at some point I was entering from a small road to the highway and my car start spinning. It happened so fast. I spinned like 4 or 5 times and hit the safety bar.

But while I was spinning, I realised that I'm out of control. I was spinning, my hands were clenched on the steering wheel, and my mind was...blank. For the first time in my life I had no idea whatsoever crossing my mind. Nothing! But I am pretty sure that I've seen a rainbow and I am sure that the song playing on the radio was "Beat it" from Mickael Jackson.

Like a robot I put on my security vest, I got out of the car on the other side as on my side the door was deformed, I put the triangle 5 m away from my car. Got back into the car and called the cops. And after a car stopped, the man took me out of the car, on the other side of the road. After what seemed to be an eternity (20 minutes) the cops came, moved my car, filled in the rapport and after that a big truck came and took us (me&Mona, my car) to the service. They told me that it's probably better to buy a new car than to repair Mona. My heart was broken. This is my first car, the first important material stuff that I bought with my own savings since coming in France. It has a big emotional value as it was a gift for my parents.
While I was thinking how should I give my parents the bad news that they don't/won't have a car anymore the truck guy told me :
" Anyways it's just a big  pile of metal! You don't realise how lucky you were that you didn't hit another car/other cars. You could have been dead/handicapped or you could have killed someone."

And then it hit me : he was so right! I was so lucky! I am alive!
But while I was spinning, I realised that I'm out of control. I was spinning, my hands were clenched on the steering wheel, and my mind was...blank. For the first time in my life I had no idea whatsoever crossing my mind. Nothing! But I am pretty sure that I've seen a rainbow and I am sure that the song playing on the radio was "Beat it" from Mickael Jackson.

This was my Saint Nicolas gift for me : the value of life (of course I could have done this a different way but I like pushing my limits and on the other side it would have been less life changing, just another brick in the wall). Dramatic pose. Oh, the fans!


Latter edit (the 9th of January 2015) : MONA is alive, she was saved by my beloved Hizo, our car "fixer" since ... forever. Love, peace and respect because he has the most awesome gold bracelet ("your job is your gold bracelet", Romanian saying).

marți, 30 iulie 2013

strit

Azi luam toti pranzul in bucataria spitalului de zi ( strit = psihiatrul, eu = interna, infirmiera, asistenta, secretara si asistenta sefa). Si turuiam noi vrute si nevrute, la care psiul imi zice :

" Madalina, tu va être psychiatre!"

Mi-a stat inima in loc. Literalmente. I had a dream!







joi, 25 iulie 2013

Doctor emigrant

Si prin alegere. Nu mi-a pus nimeni cutitul la gat ca sa plec. Exagerez intentionat. Ideea este ca de buna voie si nesilita de nimeni am ales sa plec. sa plec din tara care ma obliga sa apelez inca la ajutorul financiar al parintilor mei ca si tanar rezident. Am ales sa plec din tara unde nu puteam face specializarea dorita ( Addictologie), fara sa fac rezidentiatul de psihiatrie, pentru ca aceasta specialitate era inexistenta.

Odata mi-a spus, foarte frumos, o colega ( desi nu cred ca era un compliment dar eu l-am luat ca atare) : " Mada, tu nu ai radacini!" Mi s-a parut foarte frumos si adevarat. 

Mereu m-am considerat un cetatean al lumii si am iubit sa calatoresc, sa descopar, sa aprofundez, sa ma integrez in lumi diferite. Am calatorit pana acum in : Sudan, Egipt, Taiwan, Hong Kong, Brazilia, Martinica, Insulele Grenadine si Europa destul de mult. Anul viitor voi vizita Japonia si Portugalia. Visul meu este sa aprofundez America de sud, Asia de Sud Est si America ( sa fac drumul 66 este un vis vechi). Drumul este casa mea. Nu am enumerat tarile astea ca sa ma laud. Am facut-o cu scopul de a spune ca m-am adaptat peste tot. Cert, sa mananci serpi, sa dormi in desert, sa inoti cu testoasele, sa vezi " turme de delfini", sa traiesti in saracie crunta, sa mergi in favelas, sa fii tratat ca un "alb bogat", ca o "gazela", ca "un european sters ca toti ceilalti" sunt mii de fete ale aceleiasi experiente. Dar eu am ales sa rad mereu, sa incerc si mai mult sa fit in si sa ajung in inima lucrurilor. In multe tari mi-a fost greu din cauza conditiilor climaterice, in altele din cauza oamenilor. Am ajuns sa inteleg ca daca 2 oameni vor sa se inteleaga o vor face chiar daca nu vorbesc aceeasi limba. Oamenii sunt buni si rai peste tot. Straight sau gay. De dreapta sau de stanga. Albi, negri, galbeni. Dar este la fel peste tot. Oameni suntem. De ce atata discriminare? De ce atatea idei preconcepute? 

NU NE NASTEM RASISTI, RASISMUL SE INVATA!

Am ajuns in Franta. Aici locuiesc de aproape 3 ani. Mi-a fost greu, am vrut sa ma intorc acasa, am vrut sa abandonez. Oamenii erau scarbosi, rasisti, rai. Familia mea, prietenii mei sunt in Romania. Ce caut eu aici??? Am gandit asa vreo 3 luni. Adormeam plangand si ma trezeam la fel. Mergeam la spital cu un nod in stomac. 
Apoi m-am trezit intr-o dimineata si mi-am privit chipul in oglinda. Cearcane, colturile gurii lasate in jos, o privire haituita. Si am gandit : " Gata, Mada, pana aici! E drumul tau pentru cel putin 3 ani. Ai ales, asumi! Lasi smiorcaiala de o parte si faci totul sa te integrezi!". It wasn't easy! Drumul a fost lung si spinos. Dar dupa 2 ani jumate am prieteni buni francezi, o super viata sociala si 2 oferte de munca foarte avantajoase. Imi ajut parintii, calatoresc, ma intretin singura si fac cea am visat sa fac.

My point is : e mereu mult mai usor sa invinovatesti pe altcineva pentru ce ti se intampla. Dupa cum zicea Jung : " Indiferent cat de absurd ar parea, oamenii ar face orice pentru a evita sa stea fata in fata cu propriul lor suflet."  

Momentul in care ne asumam raspunderea pentru faptele noastre este iluminator.
Dai si primesti.

" ...With the moonlight to guide you
Feel the joy of being alive
The day that you stop running
Is the day that you arrive..."


Asa ca in loc sa ne urlam ura hai sa ne urlam dragostea! Sa nu ne mai plangem de cat suntem de oropsiti in alte tari. Este alegerea noastra! Sa ne vedem de viata noastra si sa facem fiecare cat mai bine ceea ce avem de facut zilnic. Sa nu ne mai uitam in gradina vecinului.

O sa raman toata viata in Franta? Nu cred. 
O sa ma intorc in Romania? Nu cred.
Mai sunt atatea lumi de explorat, vreau sa lucrez in Elvetia, in Australia, sa gust alte lumi, sa invat, sa traiesc mereu in alte ritmuri si culori.

PACE!


duminică, 20 ianuarie 2013

Ganduri de duminica

uneori iti vine sa te ciupesti ca sa te trezesti.

esti in ultimul an de facultate..." vous êtes en quelle année d'etudes?"..."arghm...le 9 émé!"...

uneori lucrurile par sa nu mai termine iar lateori timpul este un castigator mondial la sprint.

eu azi la cabinet : " sefu, what's this sytink???!!"   sefu mandru : "c'est l'odeur d'escalyptus!" eu fata verde el stralucind de mandrie. cum ca gusturile nu se discuta, dar se pot accepta, mai ales daca iti sunt impuse :p

Germania este raiul cumparaturilor alimentare. Franta raiul cumparaturilor gentilor. Romania raiul cumparaturilor textile.

Astazi la radio, Robie Williams : " Supreme", uitasem cat de mult imi place cantecul asta!



When you're feeling down and you don't succeed...listen to Coldplay and lights will guide you home!

Sunt foarte mandra ca am decoperit metoda plasticului pus pe pare brise : nu mai tb sa imi inghete dimineata mainile pe ustensila de curatat gheata si zapada! Huray...am descoperit America! :p Vespucci sa imi ziceti! Da?

Am vazut o pisica tare frumoasa, tare, tare frumoasa. Dar nu vreau pisica, adica as vrea dar nu.
Deci nu clar da.

Maine sunt de garda, I love the smell of fresh surgical sutures in the morning, smells like...victory!

Urasc iarna din 2 motive : imi crapa mainile si trebuie sa dau zapada jos de pe masina. Atat! Incep sa ma aseman cu ai mei. Panicking!

Astazi i-am aratat Omului o poza cu mine din cls. a4a. A conchis, plin de seriozitate, ca semanai perfect cu taica-to! Mda :)

A propos de tata, amd ecsoperit ca locul lui preferat din Strasbourg : Porkus, o carmangerie, are si resto. Asa ca, la urmatoarea vizita : Porkus here we come!

Am sansa de a locui in orasul cu cea mai frumoasa catedrala din Europa : Notre Dame de Strasbourg!



ce frumos e cand te scoli dimineata si viata te loveste in fata si vrei sa fii ca asta vara : bronzat si asteptand in gara! cu totii stim ca-i firg afara si-ti piere iar cheful de scoala...



ice skating ring everywhere I see, my car was covered by à 3 cm layer of solid rock glass... the only thing that you DO NOT want to see after à 24 hours night shift... I've never been happier to see my boulanger in my entire life, 25 minutes from the parking lot to my appart ( usually 5 minutes :) now I can proudly say that I can ice skate ?? !! :)

every now and then I miss a lot being at my parents house, doing nothing, except going out all day long, "pe livada'.


lupul isi schimba blana dar naravul ba.

zilele astea am vazut si un urs pacalit de o vulpe.
am zis si ca strugurii sunt acrii pentru ca nu am ajuns la ei.

apreciez o cafea buna acompaniata de o "religioasa" ca la carte.


mi-ar trebui vreo 2 zile de stat sub patura ca sa imi revin dupa vremea din ultima vreme si dupa orarul de munca.


se pare ca nici in Germania si nici in Elvetia vremea nu este mai bune, primesc stiri de pe frontul de Est zilnic. Nu neaparat imbucuratoare. La Sydney e viata frate, cineva o arde la soare pe acolo. In UK it sucks. Iar in Norvegia este zapada si frig de crapa pietrele dar picticul inveseleste casa. Egiptul se lupta cu extremistii iar in Taiwan toate sunt bune si frumoase. Brazilia is chillaxing, ca de obicei iar in Chile la vita e bella. Italiei i se rupe ca de obicei...Canada este pe val...iar Martinica isi asteapta vizitatorii.


it's strange to have friends scattered all over the Globe!


so have a good one, friends!




sâmbătă, 11 februarie 2012

ugly




nu există decât oameni cu suflet urât!

sunt fericită. muncesc pe brânci dar când văd că pacienții mei sunt bine, că sunt mulțumiți și că îi pot ajuta. nu există nimic mai frumos pe lumea asta decât un : "Vă mulțumesc din suflet doamna doctor!"

Da, meseria mea rulează, chiar dacă uneori este al naibii de greu.

Dar am început să mă obișnuiesc să ajung seara acasă mai târziu decât prevede legea pentru că știu ca la sfărșitul zilei sunt cu un pas mai aproape de adictologie! Azi mi-am revăzut un pacient, a venit cu soția la ginecolog și, surpriză, ginecologa eram eu, adică adictologul lui... it was nice, he was doing fine and he was happy!

Nu există profesii urâte și nici ghinion! Viața ți-o construiești singur. Tu și cu tine. Normal că este mai ușor să dăm vina pe alții, pe sistem, pe ghinion dar adevărul este unul singur, there is no other guilty one but you!

joi, 1 septembrie 2011

my time of the year




1 September 2011. Strasbourg.

A venit toamna. Elevii se intorc la scoala. Sunt grupuri, grupuri si povestesc despre profi, materii, colegi...Brusc mi s-a facut asa un dor nebun,nebun de Cluj, de faculta, de colegi, de Brasov, de LSN, de furtuna. M-am simtit tanara, din nou, printre ei. And it felt like home.

Stii care este cel mai rau lucru de pe lumea asta? Ca inima ta sa nu aiba casa si picioarele astampar. Home is where your heart is but your heart has no home..

Am un milion de ani. Ma simt copilul timpului.

Sunt copilul timpului.

Space traveler.




marți, 7 iunie 2011

alors on danse...

27 de grade coafura rezistă așa și așa...de picioare să nu mai zic dar scopurile au fost atinse :D

cardul de sănătate a fost pus la zi și am făcut prima declarație de impozit.

apoi m-am întors prin căldura infernala la spital și am văzut 3 intrări si am vb cu 3 familii, iar acum stau prăbușita în fotoliu and all I wanna do is listen to music and after that sleeeeeep!!!!!!

dar mai am de completat dosare asa ca stingerea se preconizeză again pe după miezul nopții.

hold on, hold on, don`t be scared, you`re not gonna change what`s spinning round.











și acum ca să încheiem într-o nota optimistă "mâinile pe țâțe toți suntem bruiați nu scăpați săpunul nu vă aplecați. partyyyyyyyyyyyyy!!!!!!"