luni, 24 februarie 2014

sardonic

" Et alors dotoresse êtes vous mariée?"

Suras sardonic in coltul gurii :

" Non, il paraît que je suis difficile!" :D

vineri, 21 februarie 2014

Cosmarul

Aseara am visat ca eram posedata de un demon. Eram constienta de asta si incercam din rasputeri sa ma opun. Dar pe de alta parte era si un sentiment de fatalitate acolo. Eram in apartamentul de la Brasov, in bucatarie si i-am zis ca daca nu pleaca din viata mea voi sari pe geam. Demonul a ras indelung, tare, coarnele si barba tresaltandu-i la fiecare rafala de ras. Ca si cum mi-ar fi spus : "Unde vrei sa fugi copila proasta? Nu poti fugii de tine insuti!". Da, cred ca era demonul meu. In lumina ultimelor evenimente seems to make sense. Dar m-am trezit foarte intoarsa pe dos. M-am trezit cu un sentiment de infinita tristete si parca de invingere. Mi-am dat seama ca de proprii nostri demoni nu prea avem cum sa scapam, sau ca cel putin nu este deloc evident. Poate ca intr-o zi voi reusi sa trec de "totul sau nimic".


Apoi m-am urcat in masina si ploua. Cerul era tare gri. M-am dus la Dr. K sa preiau cheile de la cabinet si ca sa mai vad o data cum functioneaza toata partea de informatica. Iar in timp ce el imi explica faptul ca : "Acestea sunt storurile venetiene, trebuie sa le ridici cu delicatete!" ;) ma uitam la cerul gri. Dar gri, gri! Ca apoi sa imi zica asa ca o sa imi lase stagiarul pentru cateva zile...super, nu e de ajuns ca sunt un pic stresata dar acum o sa am si stagiarul pe cap! Si nu e vb ca nu imi place sa explic, imi place enorm dar poate ca nu chiar in prima saptamana de stagiu...en fin.


marți, 18 februarie 2014

L.

Cu L. este o lunga poveste de prietenie si dragoste. Ne cunoastem de aproape 16 ani cred :) O viata de om. Inca de cand eram in generala. Este sufletul meu pereche. Alaturi de care am trecut prin bune si prin rele si impreuna cu care am avut suisuri si coborasuri. Cu ea am colindat Romania, cu ea mi-am impartit indragostelilele, visele, sperantele, mancarea, totul. Ea mi-a facut o zgarda cu STORM si o panza de paianjeni pe, pantaloni. Si stiu ca orice s-ar intampla Ea este mereu acolo. So close no matter how far.


Cam de 2 ani trecem amandoua prin perioade zbuciumate fie profesional fie sentimental si fiecare se lupta in felul ei sa cope with it. But I am proud because united we stand! Ieri a avut un cap mare de trecut dar eu cred ca l-a trecut cu bine si sunt sigura ca lucrurile se vor ameliora si vor revenii pe fagasul cel bun.


What unites us? Many, many memories but most of all our way ob being. We are proud and we don't swallow bullshit and we don't play the little servant. We like rock and roll. We like Vama Veche and Sighisoara and we don't like Braila :)) Si la 60 de ani o sa fumam impreuna!


Este simplu si greu sa mentii o relatie de prietenie atata vreme. Inevitabil multe date ale ecuatiei se schimba. Dar daca ramai infipt in real si esti sincer cu tine si cu persoana respectiva nimic nu te poate rata!


Asa ca mult curaj L. ! You can do it!






luni, 17 februarie 2014

sometimes you can make it on your own

When you're trying your best and you don't succeed : lights will guide you home as Coldplay would say.
When troubles fade like lemon drops way above the cihmney stops that's where you'll find me...come on, find me...
So if you like me let me know as Coldplay would also say.

But it turns out just the same! Hold on what did you say that for? Hold on what do you take me for?


Even if sometimes trouble is your middle name there is a silver lining at the end of the road. The sun will rise and shine even if you're in a dark corner of your mind. And you feel lost and sick and tires...the sun will come out...he must come out! And when the sun comes out it will be on my side!


Patience solves the troubles souls. Patience heals and patience gives you the freedom of choice.


My professional questions seem to come to an end. My personal life is back on her bumpy road, the usual, but at least I am alive also from this point of view. No time to waste.


It's fucking awesome to have friends who supports you in time of troubles but in the end...sale el sol.
Today we went out for a walk (me and my 2 flat mates) and it was sunny and it was awesome and I forgot everything for some hours.

So I will leave you with some pictures from sunny Strasbourg in February :


Friend si ghiocei!



Friend



No more paparazzies!


Stras


Locked in




La petite France


La petite France




La petite France




La petite France



La petite France



Together




duminică, 16 februarie 2014

one night stand

apparently I just had (another) one. nu stiu cum ma descurc dar stiu doar ca nici el nu e un sfant.
oh well, just another brick in the wall. dar un soare a apus in locul unde cerul se-ngroapa in pamant, acolo sunt.
ça fait bizzare quand même. in zadar ma feresc, e perioada de trecere. asa e mereu. un sfarsit e un nou inceput.

asa ca ce trebuie pentru un one night stand reusit :
1) catolic : 1 tip si 1 tipa.
2) nevoia de a se elibera de stres, de dureri acutuale/trecute amoroase
3) alcoolul poate ajuta dar nu in cantitati mari
4) imaginatie, flexibilitate, protectie
5) a let's do it attitude!
6) un pat nu ar strica :p


la ce sa nu te astepti de la un one night stand :
1) o relatie de lunga durata si cam atat











I could have lied




"... There must be something in the way I feel
That she doesn't want me to feel
The stare she bears cut me
I don't care
You see so what if I bleed...

I could never change
Just what I feel
My face will never show what is not real

A mountain never seems to have
The need to speak
A look that shares so many seek
The sweetest feeling
I got from you
The things I said to you were true


I could have lied I'm such a fool
My eyes could never, never, never keep their cool
Showed her and I told her how
She struck me but I'm fucked up now

But now she's gone yes she's gone away
A soulful song
That would not stay
You see she hides 'cause she is scared
But I don't care
I won't be spared..."





"I'm an ocean in your bedroom
Make you feel warm
Make you wanna re-assume
Now we know it all for sure

I'm a dance hall dirty breakbeat
Make the snow fall up from underneath your feet
Not alone, I'll be there
Tell me when you want to go


I'm a meth lab first rehab
Take it all off
And step inside the running cab
There's a love that knows the way

I'm the rainbow in your jail cell
All the memories of everything you've ever smelled
Not alone, I'll be there
Tell me when you want to go..."

vineri, 14 februarie 2014

SAIL

Maybe I'm a different breed who doesn't have patience. I wonder which is the deal between me and the patience, why can't we just get along? Why is it that I feel like strangle it every time that I see it? And why does she tortures me every fuckin' time? Bref, c'est pas un histoire d'amour. This is not a love song.




" This is how I show my love
   I made it in my mind because
   I blame it on my A.D.D. baby.

   This is how an angel dies
   I blame it on my own supply
   Blame it on my A.D.D. baby.

   Maybe I should cry for help
   Maybe I should kill myself
   Blame it on my A.D.D. baby.


   Maybe I'm a different breed
   Maybe I'm not listening
   So blame it on my A.D.D. baby.

  SAIL!"


Si cum sa iti moderezi pasul cand tie iti vine sa alergi? Chiar daca nu mai ai 18 ani.
Si cum sa ai rabdare cand burta iti e un fluture urias si picioarele de gelatine? Give him time, give him time...
I feel like I'm running out of time...only 3 days passed by. It's crazy, huh, cum timpul se dilata!?...cand astepti!























miercuri, 12 februarie 2014

:)





:) I've met a boy...someday you'll meet a tall, beautiful stranger :)

Vreau o dragoste curata. Atat. And he smells like freedom and voyages. He is french and he speaks the romanian "essential" : " dezbraca-te femeie, imediat!". Bien evidemment que l-am insultat prima oara cand mi-a spus asta dar a avut charm-ul lui. Apoi a tinut neaparat sa ne revedem si a fost foarte dezamagit cand i-am spus ca are numai un punct pentru ca mi-a tinut haina cand m-am imbracat si pentru ca mi-a deschis usa barului. Iar la plecare mi-a aratat neaparat blocul unde sta...en cas où... :) si a trebuit sa plece doar cu o intalnire saptamana viitoare si cu o promisiune de numar de telefon.

E ciudata lumea in care traim. Si cum se schimba perceptia unei intalniri cand nu mai avem 18 ani. Nici macar nu se mai pune problema virginita
Dar sa va spun eu ce nu se schimba : fluturii din stomac si picioarele de gelatina :) And it feels good, it feels right because it's been a while... Si ranile se vindeca, iertam, uitam si trecem mai departe. So, yes, I am nervous I can't wait for the next Tuesday. Sper din tot sufletul ca de data asta nu o sa ma auto-sabotez!








luni, 10 februarie 2014

mercy

Scrisoarea unui doctor chirurg roman, plecat in franta, catre prietenul sau anatomo-patolog, ramas in romania :

"*Dacă eşti norocos, bisturiul care îţi deschide abdomenul are la capăt un medic plătit de statul român cu 700 de euro. Chirurgul cu 30 de ani de experienţă, doctor în ştiinţemedicale, care şi-a petrecut ultimii 40 de ani dînd examene şi căruia mii de semeni îi datorează viaţa, primeşte lunar jumătate din cravata lui Gigi Becali. Mâna lui, care îţi cotrobăie prin torace, ar putea avea acel tremurat pe care ţi-l dă călătoria cu tramvaiul şi care e amintit, la parastasul bolnavului, cu formula «n-a avut zile".

După 20 de ani de gărzi, urgenţe şi studiu neîntrerupt, rezidentul va ajunge şi el medic specialist, plătit lunar cu un sfert din poşeta Robertei Anastase, dar pînă atunci se poate bizui doar pe cei 200 de euro de la stat, adică cu rujul. În fiecare an, România pierde mii de medici, fără ca pacientul de la Cotroceni sau doctorul din Palatul Victoria să poată trata în mod serios această hemoragie. Din 2007 şi pînă în februarie 2013, peste 23.000 de medici şi peste 15.000 de asistenţi medicali au părăsit ţara, cu un vîrf de 16.500 în 2011, cînd preşedintele Băsescu le-a recomandat o carieră în Occident. Din cei cam 45.000 de medici rămaşi în ţară să se lupte cu biletul de metrou şi cu ratele la frigider, 4.670 au peste 60 de ani, 8.716 au între 50 şi 60 de ani, 10.718 au între 40 şi 50 de ani, iar restul se pregătesc să îmbătrânească în ţări unde medicul specialist îşi permite să conducă aceleaşi maşini ca Marian Vanghelie. Sunt 223 de medici la suta de mii de locuitori în România, cifră care ne salvează de ultimul loc în UE, dar nu şi de penultimul. Toate aceste simptome arată că cea mai răspîndită boală a românului ajuns la putere e durerea în cur.

Ca urmare, Guvernul Ponta a anunţat tăieri la bugetul Sănătăţii, aşa cum anunţi că unui ciung îi tai şi cealaltă mînă, fiindcă e şchiop şi nu te poate ajunge. Sîntem în plină filozofie a filmelor de comando. Misiunea FMI trebuie dusă la capăt, iar populaţia rănită poate fi abandonată în ghearele studenţilor medicinişti de la « itu Maiorescu". Fireşte, peste un deceniu, vor mai fi şi veterinarii de la "Spiru Haret" o opţiune, dar, în mare, tratamentul medical în România se anunţă un fel de 6 din 49, cu şanse ceva mai puţine. Oamenii bogaţi ai acestei ţări n-au însă a se teme. Medicii români îi aşteaptă la Viena, la Milano, la Londra, la Paris. Aşa cum au făcut-o şi pînă acum, preşedinţii, premierii, deputaţii, primarii şi senatorii îşi vor îngriji bila, şalele sau prostata în clinici unde o zi de spitalizare poate egala comisionul de la Hidroelectrica. Dacă ai furat cum se cuvine, ai acolo acces la cea mai înaltă ştiinţă medicală, cea care poate transforma un cadavru în politicianul reînviat şi lacom din care provine. Printr-un transplant secret, banii trec din buzunarul amărîtului care plăteşte taxe în punga hoţului care i-a zîmbit fals şi nemuritor din afişele de campanie. Viaţa are preţul ei. De fapt, Videanu nu conduce un Mercedes, ci se plimbă într-un transplant de ficat. Voiculescu nu locuieşte într-un palat, ci într-un tratament de leucemie pentru douăzeci de copii. Cît despre costumul scump al pesedistului Rizea, uitaţi-vă bine: individul umblă îmbrăcat într-un set complet de analize, la tarifele din Germania. Fără medici, în ţară vor rămîne doar pactul de coabitare şi moartea.

Întrebarea e: o mai crede Dumnezeul românilor în Înviere? Sau, îngrijorat şi el de exodul medicilor, s-o duce să se caute de sănătate la Paris?*



Pentru ca asta e realitatea in care traim. Pentru ca desi familia si prietenii imi sun "acasa" eu nu m-as intoarce intr-un sistem putred. Nu ca sistemul francez ar fi magnific dar macar scaparile sunt mai mici si mai ascunse. Mai exista o urma de jena. 


duminică, 9 februarie 2014

inner secret smile

Viata de adult e complicata. Facturi, job, telefoane, responsabilitati. But it also comes along with a lot of cool stuff (no, not only those things you perv :)


Cand job-ul tau e sa ii ajuti pe altii sa fie mai buni, mai rabdatori, mai optimisti, de ce nu mai destepti e al dracu' de greu. De ce? Pentru ca poate tu nu esti master zen. Poate ca tu esti Panda-ul din Kung Fu Panda sau poate ca esti Garfield dar asta e secretul tau si forta ta, de fapt. Pentru ca tu crezi ca poti. Esti naiv, fara indoiala, dar tu crezi ma! Crezi din adancul sufletului tau ca poti schimba ceva! E simplu si greu in acelasi timp. Si cum esti naiv le zici tuturor : "Du-te ma, invartindu-te! Eu pot, eu vreau, eu O SA SCHIMB CEVA!".

Bref, ca sa ii ajuti pe altii intai trebuie sa te ajuti pe tine si sa te instruiesti. Right!

Asa ca o data pe luna imi iau rucsacul in spate si plec in alt oras, sa ma scolesc (yes, it never ends). Si acolo sunt oameni faini. Foarte faini. Invatam si crestem impreuna.

Eu fac couch surfing ca vreau asa sa cunosc orasul ala prin ochii locuitorilor, sa il vad simplu si frumos, amuzant si inteligent. Si asta ne aduce la urmatoare problema : y se duce in orasul x unde sta pe o canapea z intr-o casa PLINA de visatori cu aripi de libelula si vointa de fier. Se dau m sticle de alcool si se w grame de "vegetale". A da si in casa e si o pisica! Cum ajunge y a2a si a3a zi la curs? Foarte, da' foarte fericita si detasata :) Ma rog dar nu asta era morala. Morala era ca oamenii astia in devenire sunt ospitalieri, impart tot ceea ce (n)-au inca cu niste straini. Si stiti ce (n)-au ei? : speranta, voie buna, muzica buna, povesti minunate si induiosatoare, mult umor si multe licori bahice. A, da si paste (cred ca in tot anul nu am mancat atatea paste cat in astea 3 zile). Iar la sfarsit iti zici : "Ba, merci fain, cat de tare a putut sa fie!". Si cum am uitat ca viata e de fapt simpla si frumoasa. Ca o portie buna de ras cu muzica cu licori bahice si ceva fum prin aer te pot ajuta, in anumite momente de criza, if used with moderation! Si cum am din nou cu vreo 8 ani mai putin ca varsta si mai mult ca intelepciune. Cum visatorii imi zic : " AA da si data viitoare cand mai vii poti sa stai de fiecare data la noi! :)". Mamammmaa, cum sa nu ii iubesti? Dai si primesti! Fara sa astepti ceva inapoi. Binele si raul facute in viata sa intorc mereu. Si chiar daca nu am fost niciodata fana Eminem m-am trezit cantand cu ei (nici macar nu stiam ca stiu versurile, omul cat traieste invata...). Mi-a amintit de primul meu interviu de job, cand totul a iesit...pe dos!








Si ca sa ilustrez cum m-am intors eu in timp pentru 3 zile va las cu o poza  :)
Sau cu alte cuvinte : "Cat mi-ai lipsit, Furtuna! Welcome back!".






Concluzia ar fi ca toti suntem oameni cu bune si cu rele dar important e sa incercam sa ne simplificam viata pe cat posibil. Si cand nu mai stii ce sa faci asculta un cantec, citeste ceva inspirational, zi o rugaciune, fa un exercitiu de respiratie sau suna un prieten! And the answers will come!






joi, 6 februarie 2014

like a kid

Or more like an embrio.
Stii momentul ala in care simti ca planurile ti se destructureaza si altceva nou se iveste in cale.
Numai ca noul e vechi si ca uneori esti obosit de atata nou si ai vrea ca lucrurile sa se aseze. Si v rei numai sa fii inapoi in pantecele mamei?
Pentru ca iti zici : "La naiba, nu am muncit 9 ani ca sa ce? Sa caut job_uri. Job-urile ar trebui sa vina la mine nu sa le caut eu pe ele."
Vorba lui A, care este in Germania : "Mada, Franta nu e kucher! Hai in Germania sau in Elvetia!".
Are dreptate. Am inceput sa invat germana si o sa vedem unde ne duce vantul.


Daca mai imi zice cineva sa am rabdare o sa il eviscerez. Da, o sa fie bien! Dar , va rog, nu mai imi ziceti sa am rabdare. E ca si cum i-ai zice unui sinucigas sa fie optimist.





Iar intre timp :
I'm covering my ears like a kid
When your words mean nothing, I go la la la
I'm turning up the volume when you speak
'Cause if my heart can't stop it,
I find a way to block it, I go..."


miercuri, 5 februarie 2014

Vis

In mod cert existenta ne este legata de vise. Aceasta minunata masina (unitatea centrala a PCului care este Omul) traduce subconstientul prin vise.


S-a dovedit in numeroase randuri ca viata mea este cumva legata de romanul lui Lewis Carroll : "Alice in tara minunilor".
Cand ne-am mutat in apartamentul asta cele doua colcatare era moarte dupa o lingurita eleganta, cu o coada lunga si o inima rosie in capat. Singurul meu gand a fost : "Off with their heads!!!" (da, regina cea rea). Singura corelatie de care am fost capabila.







Azi l-am visat pe cavalerul Reginei, cel cu cicatrice la nivelul ochiului, brunet, cu pumnal, misel, josnic.






Am visat ca Regina se uita la el cu ura si ii suiera printre dinti : "Sper ca nu ai facut-o din nou?!!!". El a schelalait : "Nu, Regina mea...". Atunci ea i-a smuls maneca de la camasa de lupta si sub ea : surpriza : Cavalerul isi tatuase un fel de plasa prinsa la rascruci cu mai multe cruci in care isi incrustase la nivelul pielii pietre pretioase mov. Poate ca suna sordid dar era atat de frumos ansamblul! Si eu cred ca am zambit in somn pentru ca mi-am dat seama ca fiorosul cavaler este indragostit :) Probabil ca visul nu a avut happy end dar a fost un vis datator de sperante, ca si cel cu fluturii albastrii.






Nu incetez sa imi amintesc acest citat, sa mi-l recit, sa mi-l intiparesc in inima si in minte :










Si cum asteptarea este inamicul meu cel mai mare, pe care nu reusesc (inca) sa il transform in prieten  :





 Incercand intr-una sa nu uit asta :




Weekend-ul asta au venit niste prieteni londonezi in vizita si a fost atat de amuzant. It was a true wolf pack I swear! Cei 3 londonezi care au speriat Strasbourgul batandu-se cu pumnul drept in piept si scandand, la unison, : "cougars, cougars, cougars!". Bien évidemmment niet cougars but it was a hell of a week-end. Si ce frumoasa a fost plimbarea de duminica dimineata cand am baut o cafea cu lapte  in Place Kleber, cu soarele incalzindu-ne in mijlocul iernii si a ultimelor ramasite de ploaie. Apoi am urcat pana sus, in catedrala, am admirat orasul si mi-am zis pentru a "n"-a oara ce norocoasa sunt ca locuiesc aici. And after that we went to the Place Gayot si am baut un Monaco si am vazut asta (din ciclul "music heals everything") :





si asta (nu era in povestea Danila Prepeleac de Ion Creanga o imagine asemanatoare?) :





E frumos sa iesi din cutia ta. Sa gasesti un slogan pentru campania unui viitor politician gen : "Cougars for change!" while eating fonDO :)) (sunt convinsa ca l-ar vota toata lumea in afara de copii si femei :) As fi un execelent leader de campanie electorala. And whoever says otherwise is just jealous! It was such a sunny day and I am happy that I shared it with such good mates!





" They agree that the sea
   is the best place to be!
   wondrously free
   they live happily ...


  ... music is the healer
      no matter who you are..."

   
 

marți, 4 februarie 2014

glontul

Avea arma in mana. Era argintie si rece dar atat de frumoasa, atat de frumoasa. Manerul din argint incrustat cu modelul ala din western. Da, fix acela! Vezi ca stii? Apropie arma de tampla. Rece dar sigur. Ireversibil. La fel ca si trecerea timpului. Timeless steel. Like my heart. Usor, mecanic ai reusit sa expiri. Acum inspira si apasa-l!


Cineva mi-a zis o data sa dau tot ce am mai bun si sa astept rezultatul. Sa nu fortez nimic pentru ca vei primii numai ceea ce este al tau.


Oare faptul ca renunt la el time after time si ca revin intr-una in bratele lui ocrotitoare este un semn? Pentru ca oricati Adonisi si Narcisi as avea el este refugiul si stanca mea? Inalt, blond, cu ochii albastrii, inteligent...oare cat din superficialitatea si frigiditatea ta sunt jucate si cat reprezinta o adevarata parte din tine? Poate ca nici tu nu stii!? Si ce te faci cand iti vezi imaginea in oglinda? Poate ca ar fi mai bine sa fugi. Stii bine cum s-a terminat ultima oara, cu M. Inalt, blond, cu ochii verzi, nas frumos, in fine...ai luat-o-n brate ca sa fim plastici. Ai plans 10 ani si parca nici acum nu ti-a trecut in totalitate. Dar tu nu inveti niciodata!


No se puede vivir con tanto veneno!
No se puede murir con tanto veneno!


Aseara m-ai visat, sunt sigura! Sau cel putin am sperat ca asa s-a intamplat. De foarte mult timp nu mi-am mai dorit sa fiu in visele cuiva. In general, ma feresc de vise. Asa e uneori omorata realitatea, cu vise.


Shakira! Pe vremea cand inca era rock and roll.
















In seara asta am iesit la o tacla cu o fosta sefa de pe chirurgie. Am intrebat-o cum naiba de e chirurg si inca unul foarte bun si nu opereaza decat strictul necesar? * ea, facand homeopatie de ani buni* Iar ea mi-a zis ca a vazut efectele homeopatiei si ca a inceput sa isi puna intrebari. "Iar atunci cand iti pui intrebari este greu!"


Eu vad ca oamenii care nu isi pun intrebari sunt morti vii. Inceti sa traiesti atunci cand nu iti mai pui intrebari. Si atunci ma simt binecuvantata pentru darurile primite de la cel de Sus : meseria care chiar este bratara de aur si care nu ma lasa niciodata sa uit ce suntem, de unde venim si unde ne ducem ; familia si prietenii.


Iar faptul ca mereu intalnesc oameni extraordinari este pur si simplu minunat.
Asa ca, in genunchi, multumesc pentru tot ce am. Mereu si mereu. Perpetuum mobile.






duminică, 2 februarie 2014

jardin d'hiver sau "cabana"

Stau cu o cafea calda in fata. Cafea cu aroma de alune de padure. In timp ce sorb fiecare picatura ma uit la cei doi tipi care dorm pe canapeaua mea. Care va sa zica sunt in the pack. That's what they told me yesterday. Si eu, totusi, nu inteleg cum naiba ma bag mereu in rahaturi din astea? Cum nu pot eu sa fiu "the one" for one man but part of the pack. Because I am such a good player, ain't I? Si nu stiu si nu imi sta in fire sa "ma dau la un tip". Nu pot. Si daca imi place de mor. Daca nu face el pasul I shall be forever not his. Poate ca sunt traditionalista dar sangele apa nu se face. Asa ca ma aleg mereu cu o parte din gasca pe canapea dar cu inima plina de amintiri frumoase, un zambet pe buze si acum un loc de cazare la Londra.


Oricum demult nu ma mai intreb "cum ar fi fost daca". Traiesc in prezent.
Iar prezentul este aceasta iarna blanda, cu soare, cu orhideea pe cale sa infloreasca, cu my casa plina, cu prieteni buni si ras nebun. Plimbare prin ger dar cu soare si un cer albastru azuriu. Si, totusi, caut o fata, caut pe cineva dar se pare ca nu am puterea sa il recunosc. Speranta este ca poate el ma va recunoaste.


E cald si placut. E soare. In curand o sa plecam spre centru, o sa bem o cafea cu lapte, o sa mancam un croissant si apoi o sa urcam in catedrala. De pe platforma o sa vedem tot Strasbourgul. Si o sa ne simtim binecuvantati pentru ca locuim aici. Apoi o sa coboram razand, evitand capcana porumbeilor si o sa mergem la muzeu.


I like my days here. It just gets better and better. Chillax. Respira si fii constient de asta, bucura-te de gradina ta de iarna, din interior. Unde sunt multe flori de gheata, cafea geniala si oameni minunati la un garden party! Si fonDU, cougars and the wolf of london aka wolfy!