Adio 2012...si nu numai

La revedere 2012. La revedere tristete, retinere, durere, neputinta, furie, lacrimi. Adio!

Hello 2013. Hello sunshine, colours, addictology, true mind speaking, free feelings, smiling.

People don't change. They never had. They never will change. It's human nature. Let's just face the facts and move on with our lives, shall we?

Intre 2 nu te ploua

dar nici bine nu are cum sa iti fie, nu?
intre Craciun si Revelion oamenii fac liste, multe liste : cu ce a mers bine, dar mai ales cu ce a mers rau pentru ca astia sunt oamenii.
dupa cum ar zice un necunoscut I am allergic to negative people.
eu despre 2012 ... prefer sa nu vb. a fost un an greoi; care a trecut. am cunoscut si oameni faini dar si oameni detestabili, rai, rasisti. chesti asta cu rasistul e relativa dar cand te loveste in fata nu prea ai cum sa o ignori. in fine. c'est passé! dar sper ca sentimentul asta de neputinta, de neajutorare, de durere, de vreau mai mult dar nu se poate, de as vrea sa te ajut dar nu pot mai mult de atat sa ramana in 2012, doar o amintire urata. stiu ca sunt alegeri pe care le facem cu sufletul, cu eminenta cenusie ( asta in cazul fericit in care avem asa ceva) sau cu amandoua. dar uneori este greu sa iti asculti mintea. it fucks with your heart really hard.
in 2013 sper sa fie mai bine pentru toata lumea! sa fie mai vesel, lai norocos!

asa ca deocamdata stau in coltul meu, ma zbat sa imi fac de facut ce am de facut pt facultate si sper din tot sufletul ca lucrurile sa se aranjeze mai bine!

va pup cu drag pe cei 2-3 cititori ai mei! si de asta nu scriu mai des. pentru ca nu vreau ca blogul meu sa ajunga un loc unde imi descarc trairile negative. nu pentru asta a fost creat.



tacerea e mare prin muntii de gheata...
si nopti de gheata, pierdute-ntre stele!
speranta firava ramane-n cutie cand relele toate spre noi se reped
speranta inseamna numai tarie
si viata ce se mai pote trai!



nu-ti cere viata inapoi cum a fost
nu-ti cere iubirea, nu are rost
priveste-nainte si uraste ce vezi
caci uite, cel nou, iti va spune sa pleci!
de lumi si de morti si de vieti mi-e totuna
caci lumea e un netern nesfarsit.

Craciunul

Craciunul este una dintre perioadele mele preferate ale Anului.

Si Craciunul asta este cu atat mai special cu cat este primul Craciun cu Omul aici.
Asa ca,  spre marea mea fericire, am facut primul nostru Brad de Craciun! A fost atat de frumos sa cumparam globurile, sa cautam instalatie, sa cumparam bradutul si sa ila ducem acasa ( momentul cel mai comic a fost legat de alegerea Bradului, cand ma uitam la brazi, vanzatorul a venit la mine si m-a intrebat ce fel de brad dpresc sa cumpar si eu i-am zis ca unul asa, cam cat mine, la care omul serios : " Mais mademoiselle celui ci il est plus grand que vous!...mda, thanks for summing that up :)) Dar fara alte introduceri...Bradul

Apoi am facut cozonaci. Asta cred ca e una dintre amintirile cele mai dragi legate de Craciun, facutul cozonacului cu mama, trezitul la 5 dimineata ca sa tin de lighean...na, memories, apoi tata care facea partea hardcore a meniului ( nu ca batutul cozonacului 1 H nu ar fi fost hardcore!). apoi seara de Ajun cu impodobirea Bradului, in familie.

Without further introductions... cozonacul meu, raciturile Omului, sarmalele noastre :

Asa ca azi o sa ne urnim din casa si o sa mergem si noi in centru, pe Strasse ca doar nu dejeaba stam noi la Strasbourg :)

Va doresc tuturor un Craciun plin de lumina, bucurie si sanatate! Fara excese alimentare daca posibil ( noi am reusit sa taiem de pe lista salata de boeuf care nu e , oricum, de boeuf, pentru ca din principiu la noi in familie se facea cu pui :)

Va las alaturi de cei dragi voua si alaturi de colindatorii dragi.





" 3 pastori se intalnira" este colindul preferat al tatalui meu...

dog days aren`t over

dar azi am cumparat bradul de craciun :)
asa ca e bine.
avem si globuri, un mos si o baba, varf si beteala si tot ce ii mai trebuie unui brad adevarat.
o sa il impodobim numai Sambata. am vazut ca multi francezi il fac inca de la inceputul lui dec dar noi...nu suntem francezi.
cand eram la Brasov il impodobeam numai si numai in ajunul craciunului! fara gresi.
asa ca astept sa se faca sambata si sa treaca sfarsitul lumii!

ieri,adica azi

dimineata asta, pe la ora 2 era sa pierd un copil. e a2a oara cand mi se intampla...e groaznic sa il vezi cumm se scufunda. sala pentru desocare este cosmarul tuturor internilor. nu a murit, este mai bine, pe terapie intensiva.

a fost o garda foarte grea dar foarte instructiva. when you are delivered to yourself you have to step up and asume. every decision that you take we'll mark someones life. you see things, get scared, get sick, get confused and you are in the situation to question everything you are. because at a certain point in your life, you will be standing alone, having a face to face conversation with yourself. and then you have to stand tall and speak clearly for all the decision you've made.

ce garda de uf! sick as a dog, pe de alta parte...ce a fost normal in ultimele 24 h?

imi place sa lucrez la spital. imi place contactul cu infirmierele, cu ceilalti medici, cu pacientii. imi place sa am un rost bine definit, I really do. si imi plac, se pare, urgentele, and this kicks the shit out of me. este subapa mea. cele 24 de ore in care sunt ACOLO! in care nu am timp sa ma gandesc la altceva!

stay with us, child...

all we need it's just a little patience...

12/12/2012

Se pare ca luna asta Soarele se va alinia cu centrul Galaxiei.

Let me ask you something : who cares about that besides scientists or crooks?

Doesn't thinking about how small you are in  this Universe, smaller than a particle of dust, scare the shit out of you?

Niciodata dar niciodata nu mi-a placut sa ma gandesc la Univers. O frica idioata dar tot o frica.

Asa ca eu am preferat sa ma preocup de lucruri pe care le pot vedea si, eventual, controla. Aren't we all small freak controls?

So today to celebrate this inappropiate day I did some sport, some sleep, a lot of reading and watched myth busters all day long 'cause today is my day off! And off it is!

stare de spirit

azi m-am trezit usor intoarsa pe dos, ca si ieri de altfel, ca si ultimele luni din viata mea imi veti spune. nu pot sa va contrazic. I can't shake this feeling that something is going wrong. that I am on the other side of the island, the boring and the not so shiny one. El dormea si am stat un pic sa il privesc. E chinuit si in somn si in viata reala, he can't shake his demons. Eventually they will get him. Apoi am facut cateva nimicuri prin casa. Am citit o tura. Am incercat sa imi fac de mancare dar toate oalele, tigaile, tavile, ceainicele s-au rasculat impotriva mea si era sa ma ard de vreo 2 ori. Apoi a venit intrebarea : "cand te apuci de invatat"? Cred ca asta a fost bonboana de pe coliva. Pentru ca, you see, sometimes it gets so hard...uneori am impresia ca nu mai pot sa invat, ca am atins saturatia, ca nu mai am rabdare, ca nu mai pot si gata. De unde inca o caruta de frustrari! Cum adica NU MAI POT??? Adica eu sunt prosta, nu mai intra, care-i faza, eu nu stiu sa merg pe tocuri? Probabil ca de vina e si stilul meu de invatat, in liniste totala, la biroul meu, in lumina, habar nu am.

Si nu ma simt prea ajutata, nu pot trai in nervi, frustrari, negru, pesimism, nu pot!

Si nu pot sa explic sentimentul asta care ma bantuie, nici nodul de lacrimi care sta sa curga in orice moment, nici greutatea care ma apasa pe piept la fiecare respiratie. Eu nu mai vreau, nu mai pot, nu mai stiu. Punct. Vreau ceva nou, o veste buna, un lucru care sa ma faca sa merg mai departe, sa fiu Eu din nou.

Ar trebui sa depasesc starea asta si uneori reusesc, as avea indrazneala sa zic chiar : de cele mai multe ori. Si apoi vine un val care ma doboara, out of nowhere.

Probabil ca devenit obositor si pentru cei din jurul meu sa ma vada "transformata". Multi nu inteleg, majoritatea. Iar telefonul nu mai suna ca altadata ca sa "ies in oras". Oamenii nu iti acorda timp ca sa fii slab , sa fii dezarmat, asa cum suntem toti la un moment dat, in viata noastra. Asa ca stau in casa si astept sa imi treaca. Si chiar daca suna, uneori nu mai ai puterea sa zici "Da!". Ai ajuns omul ala pe care il urasti pentru ca nu il intelegi, care nu iese pentru ca e prea ocupat sa stea acasa sa faca nimic.

In the end, we are just moods.
In the end, there are no friends, just people that we meet at some point in our lives, with whom we share stuff, and then we pass the point. Asta ar trebui cel putin sa reusesc sa cred, atunci cand imi e greu sa le dau drumul oamenilor la care tin.

Video luat de pe youtube.
Imagine preulata de pe face book.

Melodia asta am ascultat-o pe repeat cand mi-am dat cambridgeul, pe parcursul celor 3 zile de probe. That I will not forget!

in my secret life

in my secret life I was to guns 'n' fucking roses concert and it was pure awesomeness.

in my secret life am reinceput sa ascult clasica muzica, din cand in cand, cand imi permit luxul acesta timpul si starea de spirit. imi amintesc crystal clear de prima mea caseta, cumparata din banii pusi deoparte. am cumparat-o cand ma intorceam de la meditatiile de chimie. profa statea in Schei si ca sa ma intorc acasa trebuia sa iau 6/34 din Livada Postei. asa ca treceam in fiecare saptamana pe langa libraria St. O. Iosif cea mai mare si mai dotata librarie din Brasov, la vremea respectiva. Eram clasa a 9a. Venind la un profil de bio-chimie fara sa stii o boaba de chimie nu a fost o idee pentru care m-am felicitat. Si asa au inceput meditatiile, influentate mai mult de casa profei, de originea ei nobila, de drumul saptamanal care imi permitea o escapada in centru, prin librarii, de parcul de la Saguna, in fine, in ultimul rand de chimie.

Asa ca am intrat in Steo si tin minte si acum ca standul unde se vindeau casete era in fata. De la intrare, mergeai drept inainte printre sirurile de carti si apoi ajungeai in fata standului magic! Imi aduc aminte si buimaceala : ce sa aleg? Mozart, Bach, Ceaikovski, Vivaldi, Beethoven, Enescu, Porumbescu...Ce mai! Magazin de bunatati.

Am plecat prin zapada proaspat cernuta pe asfaltul meu drag, ducand in buzunarul de la piept, de langa inima, Anotimpurile lui Vivaldi. And that's a secret I'll never tell!

Nu regret nici astazi alegera facuta. Apoi au urmat altii.

Si nu o sa uit niciodata cum au descoperit parintii mei muzica clasica, prin mine. Nu cred ca este muzica lor de suflet, nu au fost construiti sa rezoneze asa dar tot i-a cuprins fiorul maretiei acestei creatii.

Profa de chimie imi zicea mereu ca "oamenii simplii" nu inteleg multe lucruri. Si ca nici nu este un fapt cugetat si bun sa ii expui la lucruri prea savante. Dupa 27 de ani de viata, ii dau dreptate, pe alocuri. Eu cred ca "oamenii simplii" sunt capabili uneori de mai multa simtire decat oamenii cu arabescuri interioare. Nu cred ca asta ii face nici mai buni, nici mai rai. Oameni suntem cu totii, dar atat de diferiti!



Mereu am visat sa merg la Balul de la Viena! Atata cultura si stralucire, intr-un singur edificiu!

Indianul

SF Cluj...2010...langa TNB

Se uita in vitrina unui fast food nou deschis,foarte shinny and squeeky denumit „Opera” datorita locatiei strategice, a cote de l`Opera... Are pene in parul lung si un profil mandru. Un nas mare,drept, taiat in piatra, o barbie proeminenta si un maxilar mandru. Are profilul asta de indian. Wait a minute, este un indian! Un indian adevarat la Cluj! How on Earth this happened? Dar ce prezenta! Te face sa te simti mic si fara scop in fata idealurilor lui , cu siguranta, marete!

Mi-ar fi placut enorm sa pot detalia aceasta amintire dar, din nefericire, este foarte blurred! Se intampla cum 2 ani si the memory fades away. E trecerea inevitabila a timpului. Memoriile vin, pleaca, se uita, se pierd, se umplu de praf si brusc nu iti mai amintesti exact de ce ai facut o alegere, de ce ai parasit pe cineva, de ce ai plecat, de ce n-ai mai stat, de ce ai ales discursul usor deplasat de sfarsit de clasa a 8a. Dar eu cred ca memoriile cu adevarat importante nu se sterg. Dar era o amintire frumoasa si, totusi, it faded away.

Video luat de pe youtube.
Imagine preluata de aici.

shake it

shake it like a polaroid picture, even if it's freezing cold outside! and it's raining instead of snowing!!! arghhhhh



so :



and to finish the day in a Marie style :

Imaginea nu imi apartine, este luata de pe face book.

Si am gasit un site care mie imi place mult, ma relaxeaza, e ca un fresh de kiwi, e momentul meu de evadare din cotidian. Arata ca de fapt romanii sunt chic at heart and not only. De fapt, intre romance si frantuzoaice este o foarte mare discrepanta la capitolul aspect exterior. Desigur, este o diferenta culturala. Valorile sunt cu totul altele. Si, totusi, un pic de rimel, un pic de pudra si o urma de "rouge" nu a omorat pe nimeni. I'm just saying.

anotimpurile. iarna.

" Libertatea nu inseamna lene si nepasare.
  Libertatea ESTE responsabilitate.
  Daca tu nu iti asumi responsabilitatea, o va face altcineva pentru tine.
  Asa devii sclav."

                      OSHO

Ieri a nins cu fulgi mari, ca atunci cand eram mica. S-a si pus un pic zapada pe acoperisurile adormite. Fumul iese molatic din casele adormite; imi imaginez lemnele rabufnind intr-un semineu dormitand. O pisica se plimba agale prin camera de zi, dand tarcoale vazei chinezesti atat de dragi stapanei ei. Apoi se aseaza langa semineu, picotind fericita : " I haz it all!". In curte, cainele latra vesel, face ture, zburda, e vesel, ce mai : "trezireeeeeeeea, oameni buni! ninge, ninge, ningeeeeeeeeeeeeeeeeee! scoateti-ma si pe mine la plimbare printre fulgii astia minunati, o sa ii prind pe toti cu limba scoasa, va rrrrog!". Iar in casa, ei bine, in casa ea citeste lenes pe un balansoar iar el lucreaza pe laptop. Asta a fost ieri.

Azi ploua si este innorat asa ca motivatia de a iesi de sub plapuma este minima, noroc ca avem indatoriri de rezolvat. Iar, apoi, sala ne asteapta, kg nu o sa se dea jos singure :) Dar, deocamdata, dimineata a inceput linistita cu o cafea, o felie de tarta cu mere si cu " Scrisori din Rusia din 1839".

I zi tihnita va doresc!

the machine

Este intotdeauna intuneric inaintea zorilor.
Vreau un loc doar al meu. Vreau sa ne gasim linistea, noi impreuna.
Vreau sa fiu, pur si simplu.
Vreau sa nu ma mai las constransa de imprejurari.
Vreau sa pot sa imi urmez mereu inima.
Vreau ca lumea sa nu mai fie ipocrita.
Vreau sa pot juca teatru, la propriu si la figurat, seems like I lost my skills or maybe I never had them.
Vreau o cafea buna rau, dimineata, pe terasa, la soare, cu un Om zambitor si cu o carte buna pe masa.


Casa asta devine din ce in ce mai mult a noastra.
Casa asta incepe sa aiba suflet si uneori ne zambeste dar de cele mai multe ori este linistita.
Casa asta este casa noastra, cel putin pentru inca 11 luni.
Casa asta ne va gazdui primul nostru Craciun si Revelion impreuna, la locul nostru.
Casa asta va gazdui primul nostru Brad de Craciun.
Casa asta ne tine in palme visele si ne alunga cosmarurile.


In curand se va face ora de somn.
In curand va incepe o noua zi, la un nou Doctor.
In curand iar imi voi pune sperantele in ochii si sufletul in palma.
In curand o sa visez din nou.
In curand gura mea va avea si mai mult colturile in sus si nu voi mai fi trista.
In curand o vom scoate la capat.


Deocamdata e seara.
Sooner or latter in life you loose the things you love, but you got THE Love!
Deocamdata e bine aici, langa tine, sub pled, uitandun-ne la film imbratisati.
Deocamdata nu ne gandim la maine.
Suntem acum.
Deocamdata ne gandim la ce bun a fost eclaireul de azi dimineata si tarta lui Celine.
Deocamdata suntem recunoscatori pentru ceea ce avem pentru ca am fi putut avea nimic.

Imaginea nu imi apartine, este preluata de pe FB.

I follow myself

...I follow you
deep sea baby
I follow you...

it's just a problem of trust. in the end. the survival instict is stronger.

memento mori

Si, totusi, ar fi mare pacat sa mor acum.
Mai am atatea lucruri de explorat si cucerit.
Nu am dat tot ce am de dat. si nu am primit tot ce pot sa primesc.
Iar cand faci lucrurile pe jumate simti ca mori in fiecare zi.
Nu mai imi pot controla simtirile, it's beyond me.
I am who I am it's just that lately I don't recognise myself any more.

O mantie neagra ma acopera si nu ma lasa sa respir, sa zambesc, sa sper. Cred ca se numeste Disperare.
O frica mare pune stapanire pe mine, o frica imensa pe care nici un om nu ar trebui sa o simta. De obicei, reusesc sa imi calmez fricile, le tin in lesa si nu le dau drumul niciodata. Dar se pare ca un doberman a evadat, fiind aliat cu puterea noptii. Un doberman negru si mare care ma haituieste. Care ma trezeste dimineata la 6 si nu ma lasa in gradina viselor dar imi deschide gradina cosmarurilor.
Piei de aici, Satana! Doamne ajuta! Eu sunt mic, tu fa-ma mare si mai ales nu ma lasa.

It's funny how sometimes things look so clear. You could grab them! Take the good decision, make the right turn in your life. But you can't! At least, not for the moment!



Melodia asta e antidotul meu. Numai ca are un defect : nu funtioneaza mereu!

1 concert si 1 gand

is this true?



"She can do anything at all
Have anything she pleases
The power to change what she thinks is wrong
So what could she want with me?

But wait, just, one minute here
I can see that she's trying to read me
(Suddenly I know)

She's going to change the world
But she can't change me
No she can't change me

She has the daylight at her command
She gives the night it's dreams
She can uncover your darkest fear
And make you forget you feel it

But wait just one minute more
I can see that she's trying to free me
(Suddenly I know)

She's going to change the world
But she can't change me
No she can't, change, me

Suddenly I can see everything that's wrong, with me
But what can I do?
I'm the only thing I really have, at all

But wait just one minute here
I can see that she's trying to need me
(Suddenly I know)

She's going to change the world
But she can't change me
No she can't change me."

maybe I'll get it right, next time!

I share a tear cause I'm missing you!

Am fost si la concertul Guns 'n' Roses si mi-a placut la nebunie. Poate ca este cel mai impresionant spectacol de muzica la care am fost pana acum.
Nu am avut asteptari foarte mari. Mi-am zis, bai oricum Slash nu mai este in formatie asa ca o sa fie, cel mai probabil, doar un spectacol de lumini si atat. Omu' mi-a zis, o sa fie foarte fain, o sa iti placa, o sa vezi nici nu se simte absenta lui Slash ( Omu' stie ca doar el a mai fost la un concert Guns in timp ce eu imi dadeam licenta!!! tradareeeeeeeeeeeeeeeeeeee). So I just told him...Bitch, please, shut it! And how wrong I was!!! Didn't they blow my mind this time!

Am inceput postul de guns cu omul meu cu o luna inainte, ca altfel suna ei live daca nu ii asculti o luna. Bun. Dupa nenumarate peripetii cu munca, masina, gpsul, biletele de intrare, ajungem si noi la concert cu doar o ora intarziere. Inauntru si in afara Zenith-ului lume multa roackeri de toate varstele, de la copii la batranei anchilozati, aaa, pardon cetateni in etate ( da, stiu, asa o sa ajung si eu, daca o sa ajung!). Toata lumea cu Guns/Axel pe buze. Noah bun ne luam locurile in primire ca doara am stat ca boierii la loc de cinste si ne uitam la formatia de deschidere. They were pretty good, partea de cacat e ca daca tu canti in deschidere la Guns nu te asculta nimeni chiar daca esti Tatal lor!

In fata noastra un cuplu la vreo 70 de ani! Adorabili!! Asa vreau sa ajung si eu!

Bun si intr-un final incepe THE SHOW!! Au cantat 3 ore!!! 3!!! fara intrerupere. ce e drept axel e foarte imbatranit si gras ( but aren't we all?) dar VOCEA! Dom'me VOCEA!! Deci, nu cred ca am cum sa exprim oceanul si furtuna si tot ce vreti voi din mine cand a cantat
ESTRANGED

sau CIVIL WAR
sau PATIENCE
sau NOVEMBER RAIN
sau YOU COULD BE MINE
sau PARADISE CITY sau multe alte melodii MARI!
Am plans de fericire. Si singurul concert la care am plans a fost Angus and Julia Stone. Atat de mult mi-au placut! Bine, a avut nevoie de 3 chitaristi ca sa il inlocuiasca pe Slash dar a meritat.

Au facut si un cover dupa Pynk Floyd another brick in the wall ( ce e drept e ca axel arata ca sir elton john imbracat in rosu but besides that) and they kicked asses and Patience au cantat-o acustic.

Din pacate, poze sau videouri proprii nu am pt ca am uitat aparatul acasa ( da, da, stiu, you useless reptile) dar o sa pun si eu de la altii de pe youtube ca sa va faceti o idee de cat de misto a fost.

Cand eram mica aveam un vis; sa ii vad in concert. Inca un vis taiat de pe the bucket list!

BETTER

THIS I LOVE

Aceasta este o postare nefinalizata dar , Dumnezeule, ce SPECTCOL!

Gandul

Gandul de duminica dimineata... trust I seek and I find in you



Never care for what they do...

So close no matter how far...

Cateodata...

Cateodata ce poti tu face cel mai mult nu este indeajuns pentru ceilalti.
Cateodata ai vrea sa te ascunzi sub patura si sa nu mai iesi de acolo.
Cateodata iti spui ca, uite, miroase a toamna si copacii sunt colorati, uite ca viata e frumoasa, totusi.
Cateodata ai vrea ca totul sa mearga struna numai ca merge ca o struna rupta sau demielinizata.
Cateodata vrei o vacanta in care sa pleci pe o insula pustie, tu cu un cocotier si cu niste carti.
Cateodata multumesti pentru tot ceea ce ai avut si pentru tot ceea ce ai in viata ta.
Cateodata ai vrea sa faci mai multe dar nu stii cum.
Catodata esti super eficient iar cateodata, de cele mai multe ori, esti varza. Une grande et belle choux fleur, c'est ça que tu est!
Cateodata ai vrea sa te uiti la multe filme, unul dupa altul, cu pauza doar de mers la toaleta si facut un ceai cald.
Cateodata iti spui ca este mai frumos sa daruiesti decat sa primesti.
Cateodata iti dai seama ca esti norocos chiar daca te simti ghiniost.
Cateodata exista mai rau dar si MAI BINE!
Iar cateodata ma gandesc la ce va urma...where do we go from here?



Cateodata iti dai seama ca nu te poti schimba si ca nu vrei sa te schimbi.
Cateodata esti cine esti si asta nu se schimba!

gala

                 " E atat de greu si de dureros sa stai intre minte si inima si sa te lupti s-o impaci pe cea din urma cu dreptatile celei dintai."
               Gala Galaction

no!

"no, no me mires como antes
no hablas en plural
la retorica es tu arma mas letam...

siento que me doles todavia aqui
adentro...

no se puede vivir con tanto veneno..."

negru. vine, scoate fum, ma adulmeca, ma inconjoara, ma inghite in pantecul lui urias de metal. corabia cu panze deghizata in dragon ma va duce-n zare. ma duce in zare in fiecare dimineata. spre alte zari. iar apoi seara, ma scuipa-napoi pe asfaltul rece, in gara gri, unde astept dragonul cel mic care ma va duce pana in fata casei.



gri, atat de mult gri, incat incep sa ma satur de culoarea asta.
hai, apasa pe clanta, poate ca azi este mai bine! poate ca azi...poate ca maine...poate ca...uneori si niciodata.
ceata, ceata, frig, drumul egal al fiecarei zile pana la spital, in pauza de 45 de minute, 15 minute pe drum la dus + 15 la intors + 15 pentru mancat.
internatul ma recunoaste si eu pe el. zidurile imi zambesc, umbra lor ma haituieste. mirosul.

ma uit in oglinda dimineata si seara, ca sa nu ma uit. ma recunosc vag in imaginea din oglinda care se holbeaza la mine cu, colturile gurii in jos si lacrimi in ochi. this is not me?! who are you? I'm your ghost from your future past! don't you recall me? yes I do; shut the fuck up! inca o data m-am inselat, nu? inca o data am sperat degeaba, nu? inca o data...am iubit neiubitul. some things just stay the same! tb sa te lovesti de pragul de sus, over and over again!





don't tell me you're sorry 'cause you're not...

nu stiu cum am ajuns aici. nu vreau sa imi justific fiecare pas. suntem cine suntem. acceptam sau we move on.
daca m-ai putea vedea acum, eu care nu stiam ce e ala " compromis", te-ai distra o tura, furtuna, nu?
eu care credeam ca dragostea e pe viata. eu care am sperat ca niciodata. inca mai astept ceva. nu stiu ce este acel ceva. dar il astept cuminte chiar daca rabdarea mea...se termina.
eu care eram ingrijorata ca o sa mi-o inima din loc de la atata dragoste.



am reinvatat sa traiesc cu mine insumi. sa nu mai imi fie frica de singuratate.

imi amintesc cum imi spuneai ca nimeni nu e indispensabil. am invatat asta pe calea grea. mereu am gasit o scuza ca sa ignor realitatea. pentru ca realitatea nu era visul meu.



cat te-am iubit! cat de iubesc! dar...ajunge numai iubitul?
ma auzi dar nu ma asculti, de fapt nici macar nu ma mai asculti.
esti cu, castile pe urechi mereu, cu ochii goi si gandul departe iar eu, eu SUNT LANGA TINE! Hear me out!
sunt un om poate smiorcait, care poate vb prea mult, care poate nu stie sa asculte, dar care simte atat de mult! imi plac culorile, stelele si planetele pe, pereti si prietenii mei. imi plac multe lucruri copilaresti, dar care mereu mi-au placut. nu e ceva nou. I didn't change! Asa am fost mereu! De fapt, poate ca de asta te-ai si indragostit atunci, nu? Si, in definitiv, de ce ai vrea sa schimbi pe cineva?



I got this kind of love, alta nu am! Baby, ai primit ceea ce cautai?

Good things come to those who wait! FALSE!!!
Good things come to those who work their asses off and never give up!



ceas tarziu prag de noapte
flori deti, ploi de soapte
dintr-un cer ranit de nori
asteptam sa te cobori...

aparai zambind 
cu-n vechi vesmant ce mirosea
a flori de camp
aparai zambind in calea mea
lumina-n gand
aprinsa stea!



pluteai usor, 
pe umbra unui nor
in parc regretele plang iar
si ploua, si ploua
in zadar!



you, you know how to make me feel so low...

house. dr. house

"- Time changes everything.

- That's what people say. It's not true.
   Doing things changes things.
   Not doing things leaves things exactly as they were."

everything you're not suposse to be to someone that you love

St. Baciu

"Toamna-n parc scrie elegii
 Cu cerneala frunzelor uscate
 Litere de aur, puncte ruginii
 De un vant in somn dictate."
                Stefan Baciu

Un articol care ne arata ca uneori, numai uneori, valorile sunt rasplatite si incurajate, chiar daca simbolic, sa duca la capat misiunea lor in lume. Pentru ca stelele nu mor niciodata, dar se uita. De citit : articolul acesta.

Cand suntem mici mereu ne dorim sa crestem. Din diverse motive : ca sa fim mari, sa facem ce vrem, sa nu mai depindem financiar de cineva, sa ne luam viata in maini...and then it happens : ne trezim mari, responsabili de propriile noastre decizii, traind consecintele actiunilor noastre intr-o societate unde supravietuirea si integrarea in "sistem" nu sunt evidente. Daca nu vrei sa te lasi angrenat in "the big machine" lucrurile sunt si mai complicate. Dupa cum spunea un coleg de serviciu, care este printre altele PRINT in tara lui ( da, lucrez cu un print...) : "In tara asta fiecare are parte lui de rahat, una mai mare sau mai mica, dar nu te nelinistii, toata lumea gusta!". Mda, ca si in viata, m-am gandit eu.




Totul e liniste. Si vezi cum trece tot pe langa tine. Esti in mijlocul intersectiei, totul se misca ametitor de repede. Culori, sunete, oameni, masini, totul se amesteca intr-un pastel ametitor de inalt si de jos si...caruselul continua. Si spectacolul continua. Esti tu simplu spectator, SPECTATORUL, actorul sau omul de serviciu? You're in the basement or in the sky? Esti ceea ce alegi sa fii, daca esti destul de puternic. You will succeed, life always finds a way. Always!



Cand ai o toleranta foarte mica asta ca sa nu spunem inexistenta la esec, viata este grea. Dar eu...eu voi izbandi acolo unde altii s-au oprit. Chiar de ar fi sa fac 1000 de drumuri pentru ceea ce mi se cuvine de, drept, I'll follow rivers. And I will not stop until I'll get what I deserve. Why do people stop dreaming and where do we go from here? Stiam ca o sa fie greu, dar nu atat de greu.

Bazarul vietii :

1) 

2) afara este frig si de-abia astepti sa ajungi acasa, unde e cald si bine, unde e persoana iubita, placinta cu mere ca la mama acasa si cele 5 tone de ceai cumparate din Germania si importate de God knows where.

3) uneori, mancam la chinezoi, daca suntem bogati, la inceputul lunii.

4) as vrea sa am casa plina de flori, plina, deja am 1 ghiveci cu flori mici, galbene, care a supravietuit vitejeste de vreo 4 luni... 1 orhidee, crizanteme, flori portocalii, galbene, purpurii mi-ar placea sa am.

5) saptamana viitoare, pe vremea asta o sa fim in plin proces de mutare, este pentru prima oara cand o sa avem "casa noastra".

6) e o casa mare, luminoasa, frumoasa, cu multe flori la geam, cu o terasa la malul unui rau si cu un garaj pentru mona, poate o sa revina chiar si motanul vagabond.

7) this song is mind blowing!

         

8) o sa fac naveta timp de 2 luni, cu trenul, ceea ce ma entuziasmeaza pentru ca o sa pot sa citesc in tren, dar o sa mai vb dupa 2 luni de trezit la 6,30 si ajuns acasa la 20,30

9) change your heart, look around you, change your heart, it will astound you
                   


10) when will this clouds all dissapear?



11) o sa incerc sa gatesc mai mult, si nu numai deserturi :p I know well that you can't call that cooking :)

12) zapada multa si sa nu mai fie atat de frig. la cat mai multe concerte which leads me to N° 13 :

13) luna trecuta am fost la concertul Therion de la Paris asa ca luna asta compensam cu The Cranberries si Rodrigo Y Gabriela la Strasbourg.

bilantz

bilantzul blitz al celor 6 luni de stagiu in serviciul de urgente pediatrice chirurgicale :

       - am invatat ca, copiii nu sunte niste oameni mari in miniatura, si trebuie tratati ca atare
       - educatia face un copil
       - sa fac enspe mii de suturi/ atele/ gipsuri
       - am invatat chirurgie viscerala, diagnosticele de baza
        - am invatat ca imi place la nebunie sa ii invat pe altii ceea ce stiu eu sa fac
        - ca un om tanar este un om care are sufletul tanar
        - ca oricat de greu ar parea intotdeauna se gaseste o cale de iesire
       - ca pot trai fara sa dorm, fara sa mananc mai mult de o zi
     

Sincer, mi-a placut mult stagiul asta. Motiv pentru care o sa mai fac garzi, chiar daca eu am terminat stagiul.

Urmeaza medicul generalist pt 6 luni.

On verra :)

post it

post it for myself





she smiled to me on the subway...
but she was with another man...
she can see from my face
that I was flying high
...'cause I'll never be with you!



I've kissed your lipd and held your hand
Shared your dreams and shared your bed.
I know you well, I know your smell
I've been addicted to you.

trouble is her only friend
and he's back again!

                   ain't it funny?
                      trouble is the only way in this town!
                         if she would have wings
                             she would fly away!

it's that time of the year...

when you arrive at home in the evening with your hands frozen and your legs shaking 'cause it's cold.
when you cannot remember the last time when you've seen a pinguin or a sane person.
when you ask yourself how would it be if everything will stop now, here, like this. would you be happy or you would try to rewind it and do it the other way around?
when you seek comfort and strenght but you do not find them all the time.
when you drink tones of tea of all the flavours of the world and suddenly the world seem to be a better place.
when you wish being in a more coloured and peaceful place 'cause the grass is always greener on the other side, ain't it?
when you like going to work and listening to robbie wiliams in your headphones or TopMusic in your car.
when you wish so so much that you have a dog who will love you no matter what and will never bitch abount anything!
when you love your job but hate all the amount of time and energy that she's taking from you.
when you would like to go to a walk in the park but you are too tired even for sleeping, and besides that it's cold and it's raining, and you didn't bought yet your new umbrella.
when a friend in need is a friend indeed but a friend with solutions would be better.
when everybody is friendly with everybody even tough they hate them or their guts, it's called society.
when you know that people are not equal, never were and never will be, and never should be.
when you're silence is causing violence, where are you mistaking?
when you swallow your words.
when you make muffins.
when you are the only crazy person who wants to be on call in the emergency room after the finish of the internship period.
when you realize that children are not as bad as they seem..
when you would like some new clothes and boots but...no, another time.
when you realize that it's not your time today!
when you love the light in your room and the smell of cacao.
when you cuddle in the arms of the loved one.
when you hate it so much when people are cursing and bitching and complaining all day long! because you realize that you will end like them if you let them eat you alive.
when you gonna go somewhere where people are simple and kind, where faith and hope are a way.
when your day is too short for all the things you have to do.
when you say hello to a stranger with whom you'll work 2 months, from Monday 'till Friday. who has a huge mahon desk with the map of the world on it, and seems like an acient magician.
when you would write more and more beautiful but somethinh is getting in your way...



I'm just looking
I'm not buying!
I'm just looking
Keeps me smiling!

Imagine luata de pe facebook!

don't panic

We live in a beautiful world, yes we do, yes we do...
Where do we go? Nobody knows, I just have to say I'm on my way...



Uneori ai vrea sa te faci mic, mic si sa te bagi in buzunarul de la piept al oamenilor mari, sa vezi si tu pe unde calatoresc, ce lume cunosc ei, cu cine si cum stau la taclale, daca au ticuri enervante ca si restul muritorilor.

Avantajul job-ului meu? Sunt in contact permanent cu Mari Oameni, care ma inspira, care imi restabilesc increderea in umanitate si in lumina. Ei te scot din intuneric, iti lumineaza drumul si, daca ai ochii si mintea deschise, te pun pe traiectoria buna, ca sa nu mai iesi niciodata de pe orbita.

Dezavantajul job-ului meu? Mizeria umana vazuta zi de zi, invidie si faptul ca sunt in contact permanent cu oameni tampiti, prosti, idioti, necultivati, rai.

Bottom line : un idiot reuseste sa puna deseori in umbra un Om Mare doar pentru ca are gura mai mare si soricul mai gros.

My point : nici un job din lume nu te scuteste de micimea sufletului omenesc dar tine numai si numai de tine ca sa iesi in lumina. Iar lucrurile nu devin niciodata mai usoare, numai ca nopi devenim mai buni. Sa stii care iti sunt punctele slabe, sa le recunsoti si sa incerci sa le ameliorezi, asta te face un om mare. Nu aroganta!

O calatorie foarte lunga a inceput cu o plecare in lume, singura, doar cu trollerul meu.

Am fost descurajata si incurajata constant. Am ales sa ii ascult pe cei care ma incurajau. Gura lumii nu o sa o putem inchide niciodata. Iar deseori oamenii vad cu ochii rai rezultatele muncii noastre si asta numai pentru ca nu au fost martorii traseului anevoios pana la atingerea scopului mult dorit. Daca ar stii, nu ar mai judeca atat de mult, poate ca ar intelege...singuratatea alergatorului de cursa lunga.

Poate ca in viata nu le poti avea pe toate. Dar cum ajungi sa te multumesti cu ceea ce ai? Asta e partea cea mai grea, still working on it.

Sa ai curajul sa spui DA si NU. Sa stii ce trebuie sa alegi. Sa poti sa lasi tot ce ai drag in urma si sa pleci, sperand la un viitor mai bun, sperand sa ajungi un Om Mare!

Si drumul e lung si greu, spinos si interesant, dulce si amar, uneori te lasi colpesit de disperare, ca apoi sa o iei de la capat, in lupta contra rutinei, disperarii, confortului...

Nimeni nu resita fara repere, fara puncte de sprijin...I'll wait for you there, like a stone!

Iar apoi sa nu uitam ca oricat de glamorous si happy ar fi aparentele, everybody hurts sometimes :



!!! Nici una dintre poze nu imi apartine, toate sunt preluate de pe FaceBook de pe Art Revolution!

fix me

papapapaaaaaris!

My favourite place in Paris : le Panthéon, avec le pendule du Foucault!

I got some problems but they won't last...

And this is how we surf in Paris!

I wanna go somewhere, outside in the clean, fresh air...close your eyes!

And the Therion concert was brilliant!

packing up

packing up, just watch me go...

leaving to Paris for a 3 days time OFF!

va urma...urma ta sau a mea sau a amandurora?

27 years and still asking myself sometimes : where is my mind?







Maine o sa incep garda la ora 2. Iar cand o sa o termin o sa fie aniversarea mea. La multi ani, mie!

Voi fi trecut peste 27 de ani si furtuni.

Daca am invatat ceva din toti anii astia?

DA : crede mereu in lumina din tine
         da dar nu renunta niciodata
         ochii nu mint
         exista ceva bun in fiecare om
         dragostea de parinte e dragoste de parinte
         rabdarea se rasplateste
         unde-s 2 puterea creste
         dupa fiecare furtuna apare un curcubeu!
        DON'T panic! stay calm and try to find solution!
        dreams do come true!
        esti ceea ce alegi sa fii!





Zambeste si lumea iti va zambi inapoi!
Iubeste fara sa ceri nimic inapoi, ca si cum nu ar mai fi ziua de maine!

TIM!

I'll leave on a big jet plane, don't know when I'm coming back!

Amintiri din epoca de...(h)aur

"soric si carnat si urechea porcului..."







Ieri am fost la festivalul filmului romanesc din Strasbourg. Mi-a fost frica de ce o sa vad. Dar am plecat ca sa ma vada. Si am fost foarte placut surprinsa. "Amintiri din epoca de aur" mi s-a parut hilar. Iar "Calatoria lui Gruber" a fost pur si simplu geniala! Foarte mult mi-a placut. Nu ma asteptam la Florin Piersic Jr. sa fie chiar...actor. Dar este un actor complex. Mi-a placut. Mult. Asa ca recomand filmul asta din toata inima. Un film despre o fata urata a Romaniei, pe care nu o invatam la scoala...

a venit, a venit toamna...

"A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva

Cu umbra unui copac sau mai bine

Cu umbra ta..."

Nichita Stanescu, "Emotie de toamna"

Toamna a venit si, de data asta, ne-a gasit impreuna :)

La multe toamne impreuna, Omul meu drag!

despre fericire

Am gasit un post despre fericire, pe un blog care mie imi place foarte mult. Si pe care il citesc de cate ori am ocazia. Imi place atat de mult incat uneori recitesc articole.

Iar postul asta despre fericire, mi s-a parut foarte cunoscut, poate pentru ca asa gandesc si eu.

M-am gandit sa il impartasesc cu voi, cei 2-3 oameni care imi cititi exercitiile de compunere :)

Et voila!

de pe Verde Ursuz

textul apartine integral acestui blog!

vis pierdut

"cand ma uit la mine cel ce-a fost

am iesit rebelul fara rost

nu am trait decat pentru o zi

nu m-a mirat a fi.

am pierdut si nici ca am stiut

zile-au fost un dor neintrerupt

nu am stiut decat sa uit mereu

ca maine voi fi tot eu!

tot ce-am vrut

a fost ca timpul sa mai stea

nu mai mult ca viata mea

nu imi pare rau de anii ce-au trecut

ei mi-au dat ce n-am avut!"

" am deschis ochii in graba

toata lume-a stiut

am plecat ca sa ma vada

toata lumea a crezut

nu e ceas, nu e zi, nu e timpul in noi

doar eu stiu de unde vii

viata stinsa de nori...

dansul anilor imi pare fum in barul de zi...

ce am vrut si ce-a ramas

ca o furtuna...

timpul face un ultim pas."

Si a trecut si concediul, atat de repede, atat de frumos, am revazut atatia oameni dragi si frumosi. Timpul s-a scurs lin, inima s-a umplut de lumina, speranta si incredere. Faith in humanity restored.

Ce am invatat in vacanta asta :

1) te nasti sau nu mama, se invata dar mai greu si incomplet.

2) in Brasov exista cele mai bune limonade, ever.

3) old friends never die, we are all changing, but deep down inside we are still the same!

4) un Profesor de capatai nu se uita si nu te uita niciodata.

5) prietenia nu tine cont de varsta, sex, rasa.

6) bunele intentii sunt mereu rasplatite in acelasi fel, sooner or later.

7) daca vrei cu adevarat sa faci ceva, vei reusii ( chiar si un regim, asta, venind de la o chocolate addict!)

8) esti poate pe cale sa imbatranesti cand muzica de la un concert RHCP ti se pare prea tare ( din ciclul "sad but true").

9) teii nu miros la fel peste tot, asa cum fiecare castan are povestea lui.

10) iar cand eu nu voi mai fi, iti vei amintii ca a fost odata parcul de la Saguna unde pe strazile viselor am alergat impreuna cu Lili :)

11) imi plac busurile, mult.

12) cainii urasc tricourile pentru caini; mai ales pe cele rosii pe care sta scris, tantos : "I'm single!"

13)Branul e ca vinul vechi.

14) visele se implinesc mereu atunci cand crezi in ele cu trup si suflet ( asa cum Bogdan a crezut, acum finul nostru este Preot si am fost la o slujba de-a lui, snif, snif).

15) visele nu se pierd, doar se tranforma :)

Praf de stele, o sa ajungem la ele!

fools in love

"Fools in love, are there any other kinds of lovers?
Fools in love, is there any other kind of pain?

Everything you do, everywhere you go now
Everything you touch, everything you feel
Everything you see, everything you know now
Everything you do, you do it for your baby love,

Fools in love, are there any creatures more pathetic?
Fools in love, never knowing when they lost the game.

Fools in love they think they're heroes,
cos they get to feel no pain
I say fools in love are zeroes
I should know, I should know
Because this fool's in love again

Fools in love, gently hold each other's hands forever
Fools in love, gently tear each other limb from limb

Everything you do, everywhere you go now
Everything you touch, everything you feel
Everything you do, even rock 'n' roll now
Nothing mean a thing except you and your baby love
your baby love, your baby love, your baby love."

Iubesc melodia asta! De când am auzit-o prima oară mi s-a strecurat ca un bob de rouă în suflet, de fapt și-a regăsit drumul, pentru că eu cunoșteam melodia asta dinainte să mă nasc în lumea asta. I say fools in love are zeroes, I should know because this fool `s in love again.

Era cald și m-am foit în pat tot începutul ăla de zi, știind că ai să vii. Îmi era clar că de data asta o să fie altfel. Așa cum îmi era clar și că această posibilă ultimă întâlnire de acest gen era decisivă pentru viitor (ul nostru). Oricum nu am putut să dorm și m-am culcat târziu, după ce am privit indefinit și fără scop luna cea mare, gri și plină. Am povestit câte în lună și în stele cu prietenul meu drag. Cu o noapte înainte o visasem pe Alina. Ne lipsește. Steaua ei va lumina mereu asupra noastră. Acolo unde este, este mândră de noi. Am ascultat muzică la nesfârșit și m-am bucurat, a râs sufletul în mine, parcă era un play list facut de mine! Iar ne-am amintit cât de bătrâni suntem și că ne cunoaștem de 12 ani!!! 12!!! doisprezece!!! Cred că nu era un om mai potrivit în compania căruia să te aștept. Prieteniile adevărate sunt ca vinul vechi, cu cât îmbătrânesc, cu atât sunt mai bune și mai valoroase.

Apoi ai venit, cu întârzierea de rigoare, datorată CFRului. Iar când te-am văzut, am știut, fără urmă de dubiu, ca I am there to stay and you are there to stay. Că there is no doubt, you`re in my heart now, like you were at the beginnings. A venit toamna și eu mă bucur ca un copil, este o nouă toamnă alături de tine. Am zburdat, din nou, ca o libelulă. Nu ca un fluture obosit, ca o LI BE LU LĂ!

O să avem iar întâlniri, concerte, nopți nesfârșite, descoperiri împreună, călătorii. Poate chiar și un câine!

A fost o întâlnire foarte frumoasă și, mărturisesc, mi-a fost tare dor de tine. Sentimentul ăsta că e bine...Phoenix e minciună pe lângă mine!

Frunzele cad, din nou, cadențat sub pașii mei. Culorile lor se revarsă, din nou, pe pantofii mei iar culorile se contopesc într-un curcubeu. Bine ai venit toamnă! Bine ai venit noule început! ( dacă ai știi cât te-am așteptat...).